Cu zâmbete, strângeri de mâini şi declaraţii despre parteneriatul lor, Joe Biden şi Emmanuel Macron şi-au afişat ostentativ vineri, la Roma, reconcilierea după disputa provocată de criza submarinelor australiene, relatează AFP.

Foto: (c) Kevin Lamarque / REUTERS

"Ceea ce am făcut a fost făcut cu stângacie şi nu cu multă eleganţă", a declarat preşedintele american, aceasta fiind cea clară exprimare de părere de rău până în prezent din partea americanilor.

Franţa este "un partener de extremă valoare", a adăugat Joe Biden, adresându-se jurnaliştilor lângă omologul său francez, care l-a primit la Villa Bonaparte, sediul ambasadei Franţei pe lângă Vatican.

El şi-a însoţit cuvintele cu gesturi, întinzându-i mâna în două rânduri, în faţa camerelor, lui Emmanuel Macron, după zâmbete la sosirea sa la ambasadă.

Preşedintele francez a salutat în faţa omologului său american "deciziile concrete" anunţate sau luate de la începutul crizei în relaţiile bilaterale, la jumătatea lunii septembrie, care au "iniţiat un proces de încredere". "Am clarificat ceea ce aveam de clarificat", a mai spus el.

Partea franceză aşteaptă în special un sprijin clar din partea americanilor pentru un proiect de veritabilă apărare europeană comună, drag Parisului.

Potrivit lui Emmanuel Macron, această idee, pe care Washingtonul nu a primit-o întotdeauna cu cea mai mare căldură, este absolut compatibilă cu NATO, alianţa militară transatlantică condusă de SUA.

Parisul ar dori de asemenea mai mult sprijin pentru intervenţiile militare împotriva jihadiştilor în Sahel, Emmanuel Macron salutând primele măsuri concrete luate pe teren de SUA.

Întâlnirea dintre cei doi preşedinţi, care au discutat între patru ochi înainte de a li se alătura delegaţiile lor, urmează să se finalizeze printr-un comunicat, a anunţat deja Casa Albă.

Potrivit Parisului, faptul că uriaşul convoi prezidenţial american - 84 de maşini - se deplasează în teritoriu francez este deja un semn al voinţei americane de a remedia situaţia conflictuală creată.

SUA au fost vizibil surprinse de reacţia foarte virulentă franceză la anunţul făcut la mijlocul lunii septembrie privind crearea unei noi alianţe denumite "Aukus" între SUA, Australia şi Regatul Unit în zona indo-pacifică.

În afară de faptul că nu a fost consultat, Parisul a fost foarte dezamăgit de prima consecinţă a acestui parteneriat: abandonarea de către Australia a unui megacontract pentru submarine franceze.

Nemulţumit, Emmanuel Macron, după ce l-a rechemat pe ambasadorul Franţei din SUA, a aşteptat o săptămână până când să aibă cu Joe Biden în 22 septembrie o discuţie telefonică ce a permis iniţierea destinderii.

Înaintea preşedintelui francez, Joe Biden, cu dorinţa de a consolida alianţele europene ale SUA bulversate în timpul preşedinţiei Trump, s-a întâlnit cu Mario Draghi, şeful guvernului italian.

În cursul acestei întrevederi, ei au convenit asupra "utilităţii de a dezvolta o Europă a apărării", a informat guvernul italian, subiect care pare să fie omniprezent.

Aceste întâlniri au rolul de a ridica o cortină înaintea summitului G20 sub preşedinţia italiană, care se desfăşoară sâmbătă şi duminică.

Marile puteri mondiale ar trebui să anunţe un acord solemn privind un proiect asupra unei taxe minime pentru companii, dar incertitudinea persistă încă asupra capacităţii lor de a-şi asuma angajamente ferme privind climatul, înaintea summitului COP26 de la Glasgow (Regatul Unit) de săptămâna viitoare. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Sorin Calciu, editor online: Ady Ivaşcu)