Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Miniştrii american de externe şi cel al apărării, Antony Blinken, respectiv Lloyd Austin, au încercat în luna martie să-l convingă pe Joe Biden să prelungească prezenţa militară a SUA în Afganistan, dar preşedintele a refuzat, potrivit unei cărţi ce va apărea marţea viitoare, potrivit AFP.

Cel de-al 46-lea preşedinte al SUA era hotărât să pună capăt celui mai lung război al ţării sale, iar secretarul său de stat a fost iniţial 'în acord cu Biden pentru o retragere totală', relatează jurnaliştii Washington Post Bob Woodward şi Robert Costa în cartea lor 'Peril', potrivit unor noi extrase publicate în special de canalul de televiziune CNN.

Dar, după o reuniune cu aliaţii NATO la Bruxelles în luna martie, Antony Blinken şi-a schimbat recomandarea, propunând 'prelungirea misiunii cu militari americani pentru ceva timp cu scopul de a vedea dacă aceasta ar putea favoriza o soluţie politică' între beligeranţii afgani, scriu ei. În principiu, 'câştigaţi timp pentru negocieri'.

Potrivit autorilor, Antony Blinken l-a sunat pe Joe Biden de la Bruxelles pentru a-i spune că miniştrii NATO cer la unison ca retragerea americană să fie condiţionată de progresele ce vor fi înregistrate în procesul de pace.

Ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice, în opinia unora, nu şi-au ascuns rezervele faţă de retragerea totală decisă de fostul preşedinte american Donald Trump şi confirmată într-un final de Joe Biden.

În cursul unei audieri parlamentare, Antony Blinken a afirmat luni că i-a 'transmis' preşedintelui ceea ce a 'auzit' din partea membrilor NATO pentru ca el 'să ia în considerare' când va lua propria decizie. 'Fiecare şi-a expus punctul său de vedere', dar în final 'toţi au susţinut în unanimitate ideea că noi vom pleca împreună', a explicat secretarul de stat american.

La solicitarea AFP miercuri, Departamentul de Stat s-a limitat să amintească aceste declaraţii.

Tot în martie, Lloyd Austin a formulat de asemenea o nouă propunere de retragere eşalonată în trei sau patru etape pentru a permite Washingtonului să exercite presiuni asupra negociatorilor afgani, potrivit cărţii.

Dar Joe Biden a refuzat să urmeze aceste recomandări, de teama să nu rămână împotmolit în Afganistan.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele democrat a anunţat deci că a decis retragerea tuturor forţelor americane din această ţară înainte de împlinirea a 20 de ani de la atentatele de la 11 septembrie 2001 în SUA, comise de reţeaua Al-Qaida găzduită în Afganistan de regimul taliban care se afla la putere atunci la Kabul.

Însă această retragere a virat spre un scenariu catastrofal, chiar înainte de plecarea ultimului soldat american, odată cu prăbuşirea autorităţilor afgane prooccidentale şi revenirea la putere a talibanilor, alungaţi de intervenţia de acum 20 de ani, notează AFP. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.