Manifestaţii în sprijinul lui Jair Bolsonaro sunt prevăzute marţi cu ocazia unei sărbători naţionale cu risc ridicat în sute de oraşe ale Braziliei, dar şi ale opoziţiei dornice să-l frustreze pe preşedintele ţării de o demonstraţie de forţă, comentează AFP.

Cum se va desfăşura Ziua Independenţei în acest an este greu de anticipat. Preşedintele, pe care scăderea în sondaje îl împinge să îşi remobilizeze baza, a promis că mulţimi "uriaşe" de oameni vor veni să îl susţină.

Foto: 9c) Joedson Alves/EPA

Dar opozanţii săi vor ieşi şi ei pe stradă pentru a striga Fora Bolsonaro! (Bolsonaro, afară!), îngrijoraţi de ameninţările lansate de preşedintele de extremă-dreaptă la adresa democraţiei, care a deschis o gravă criză instituţională declarând război Curţii Supreme.

Importante dispozitive de securitate vor fi amplasate în marile oraşe, cu prioritate la Brasilia, apoi la Sao Paulo, pentru a evita orice escaladare. Marşurile simpatizanţilor lui Bolosonaro şi cele ale adversarilor săi nu ar trebui să se intersecteze. Cel puţin pe hârtie.

În aceste două oraşe, fostul paraşutist şi-a chemat susţinătorii să se mobilizeze în masă şi să îşi facă auzită vocea. Reţelele sociale bolsonariste au îndemnat la mobilizarea trupelor. Sute de autocare cu partizani ai lui Bolsonaro se vor îndrepta spre Sao Paulo.

În cursul dimineţii, o scurtă ceremonie este programată pentru ora 09.00 (12.00 GMT), când drapelul brazilian va fi înălţat la Palatul Alvorada, reşedinţa şefului statului.

El ar urma să meargă după aceea la manifestanţii adunaţi pe emblematica Esplanadă a ministerelor din Brasilia.

La capătul acestei esplanade, Piaţa celor Trei Puteri, unde se află Parlamentul şi Curtea Supremă, va fi izolată complet pentru a preveni acte de vandalism inspirate de asaltul asupra Capitolului din Washington în ianuarie.

Dar după-amiază la Sao Paulo, cea mai mare metropolă din Brazilia, Jair Bolsonaro speră să adune cel mai mare număr de simpatizanţi: el a anunţat că se bazează pe "două milioane de persoane" pe Bulevardul Paulista, unde ar trebui să ţină un discurs înflăcărat.

Principalul marş anti-Bolsonaro urmează să pornească la trei kilometri distanţă, la Vale do Anhangabau, în centrul oraşului.

Vineri, preşedintele de extremă-dreapta nu a ezitat să spună că această zi de mobilizare va constitui un "ultimatum" pentru Curtea Supremă. Sâmbătă, el a mers şi mai departe, evocând posibilitatea unei "rupturi" instituţionale.

Luni, peste 150 de intelectuali şi personalităţi politice din 26 de ţări, printre care fostul premier spaniol José Luis Zapatero, filosoful american Noam Chomsky sau Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale din Franţa, au denunţat într-o scrisoare deschisă o "iminentă ameninţare la adresa democraţiei braziliene".

În Brazilia, specialiştii în securitate se tem în special de prezenţa poliţiei militare armate în cursul demonstraţiilor.

Potrivit unui sondaj publicat duminică de cotidianul O Globo, 30% dintre aceşti poliţişti intenţionează să iasă marţi în stradă, cu toate că regulamentul le interzice să participe la manifestaţii politice, chiar şi în zilele lor de concediu.

Săptămâna trecută, Jair Bolsonaro i-a criticat aspru pe judecătorii şi guvernatorii statelor care intenţionează să îi pedepsească pe poliţiştii prezenţi pentru a-l sprijini la defilările din 7 Septembrie.

"Este o crimă (să interzici manifestaţiile poliţiei), demnă de o dictatură. Vor ca mişcarea să fie mai puţin importantă, în timp ce un poliţist în civil, în concediu, poate ajuta la asigurarea securităţii evenimentului", a spus el.

În dificultate în sondaje, unde este depăşit detaşat de fostul preşedinte de stânga Luiz Inacio Lula da Silva în intenţiile de vot pentru alegerile din 2022, fostul căpitan de armată îşi joacă marţi toate cărţile.

"Ştie că succesul manifestaţiilor i-ar putea oferi un răgaz", a subliniat Geraldo Monteiro, politolog la universitatea statului Rio de Janeiro.

Pe de altă parte, Jair Bolsonaro este vizat de mai multe anchete ale Curţii Supreme, în special pentru diseminarea de false informaţii.

În Senat, o Comisie de anchetă examinează de mai multe luni modul în care a gestionat pandemia, considerat haotic de specialişti, într-o ţară în care au murit peste 580.000 de persoane din cauza COVID-19. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Ady Ivaşcu)