Lituania a propus ca Uniunea Europeană (UE) să instituie sancţiuni împotriva companiilor şi cetăţenilor belaruşi care, potrivit Vilniusului, îi ajută pe migranţi să treacă graniţa în ţări-membre ale UE, a anunţat marţi ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, informează Reuters.

Lituania, Polonia şi Letonia, state de frontieră ale UE, au raportat o creştere a numărului de migranţi, mulţi din Irak şi Afganistan, care încearcă să treacă frontierele lor dinspre Belarus.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că nu va mai primi înapoi migranţi după ce UE a impus sancţiuni ca urmare a alegerilor prezidenţiale contestate de anul trecut şi represaliile care le-au urmat împotriva protestatarilor şi disidenţilor.

"Trebuie să trimitem un semnal foarte clar nu doar către Belarus, ci către fiecare dictator care ar dori să folosească un astfel de instrument împotriva UE sau a unuia dintre membrii săi, că el nu doar va eşua, ci va primi şi o ripostă", a spus Landsbergis într-o conferinţă de presă din oraşul de frontieră Medininkai. "Sancţiunile sunt o astfel de ripostă a noastră", a subliniat el.

Gabrielius Landsbergis a adăugat că executivul său a prezentat Serviciului European de Acţiune Externă al UE o listă cu cetăţeni şi companii din Belarus pe care îi consideră responsabili pentru creşterea numărului sosirilor de migranţi.

Ministrul afacerilor externe austriac Alexander Schallenberg şi-a exprimat susţinerea pentru propunerea Lituaniei, subliniind, în aceeaşi conferinţă de presă, că "cei responsabili trebuie să se confrunte cu sancţiuni ferme".

Guvernul lituanian a anunţat luni că va finaliza până în septembrie 2022 construcţia unui gard de sârmă ghimpată lung de 508 kilometri la frontiera sa cu Belarus, la un cost de până la 152 de milioane de euro.

Oficiali din Polonia şi Letonia au pledat de asemenea pentru construirea unor împrejmuiri similare de-a lungul frontierelor lor cu fosta republică sovietică.

Bruxellesul estimează că acest aflux de migranţi este dirijat în mod deliberat de Minsk, ca represalii la sancţiunile europene, iar Polonia îl califică drept "atac hibrid" împotriva UE. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)