Liderul Partidului Democrat Unionist nord-irlandez (DUP), Edwin Poots, şi-a anunţat joi demisia după numai trei săptămâni în funcţie, confruntat cu o revoltă internă în urma numirii lui Paul Given ca prim-ministru al Irlandei de Nord, transmit AFP şi dpa.

'I-am cerut preşedintelui partidului să declanşeze un proces electoral în interiorul partidului spre a permite alegerea unui nou lider al DUP', a indicat Poots într-un comunicat.

În aceeaşi zi, Edwin Poots îl desemnase pe deputatul unionist Paul Givan, un protestant fundamentalist, în postul de prim-ministru al Irlandei de Nord.

Anunţul demisiei lui Poots a intervenit la finalul unei reuniuni a deputaţilor DUP, joi seara, la sediul din Belfast al partidului.

'Partidul mi-a cerut să rămân în funcţie până la alegerea succesorului meu', a precizat el în comunicat.

Mai devreme în cursul zilei, unioniştii şi republicanii ajunseseră la un acord pentru a menţine o guvernare partajată, cu câte un reprezentant din fiecare tabără la conducerea executivului local, pentru a se evita o nouă criză în provincia britanică, confruntată cu tensiuni post-Brexit.

Acest acord între DUP, ataşat rămânerii Irlandei de Nord în interiorul Regatului Unit, şi partidul Sinn Fein, favorabil unei reunificări cu Republica Irlanda, intervenise în urma unor discuţii intense sub egida ministrului britanic responsabil cu problemele Irlandei de Nord, Brandon Lewis, dar pare compromis de demisia lui Edwin Poots, care fragilizează şi poziţia lui Paul Givan.

Acordul de împărţire a puterii ar putea eşua şi duce la organizarea rapidă de noi alegeri, într-un peisaj politic profund bulversat de Brexit.

Acordul făcuse posibilă îndepărtarea temerilor legate de o nouă criză după cea care a paralizat Irlanda de Nord timp de 3 ani, în urma căderii guvernului pe fondul unui scandal financiar. O înţelegere încheiată în 2020 permisese să fie restabilite instituţiile politice ale provinciei.

DUP şi Sinn Fein trebuie să-şi împartă guvernarea locală în virtutea Acordului de pace din Vinerea Marea din 1998, care a pus capăt 'Tulburărilor', cele trei decenii de violenţe între catolicii partizani ai reunificării cu Irlanda şi protestanţii favorabili coroanei britanice, violenţe soldate cu circa 3.500 de morţi. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)