Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Organizaţii antirasiste şi politicieni progresişti au cerut marţi Comisiei Europene să examineze declanşarea unei proceduri de infringement împotriva Olandei pentru o posibilă încălcare a legislaţiei europene în urma ''rasismului instituţional'' relevat de scandalul alocaţiilor destinate părinţilor imigranţi, relatează agenţia EFE.

Eurodeputata progresistă Samira Rafaela, membră a partidului olandez D66 şi a intergrupului Lupta împotriva Rasismului şi pentru Diversitate (ARDI) din Parlamentul European, a redactat scrisoarea prin care cere Bruxellesului ''să adopte o poziţie fermă şi decisivă împotriva rasismului instituţionale denunţat'' în cadrul fiscului olandez.

Un raport al unei anchete parlamentare publicat în decembrie a constatat că funcţionari olandezi au sistat acordarea alocaţiilor unor familii acuzate în mod greşit de fraude ani la rând, din 2013 până în 2019. Circa 26.000 de părinţi au fost afectaţi, unii fiind obligaţi să ramburseze zeci de mii de euro.

Polemica a fost amplificată de acuzaţia unora dintre părinţii imigranţi care susţin că, prin măsura luată de fiscul olandez, circa 11.000 dintre ei au fost victime ale unei ''profilări etnice'' din cauza dublei lor cetăţenii.

Potrivit acelei scrisori trimise Comisiei Europene, persoanele acuzate de fraude ar fi fost încă din anul 2006 ''selectate pentru o inspecţie (fiscală) exhaustivă din cauza originii lor etnice sau a dublei cetăţenii''.

De asemenea, datele privind originile acestora ''au fost utilizate ilegal de fisc pentru a întocmi modele generale de clasificare a riscurilor, plasând veniturile cu dublă naţionalitate sub strictă supraveghere, fără o justificare legitimă'', în urma ''elaborării unor profiluri etnice de către birocraţi care au ales nume cu rezonanţă străină'', mai susţine în scrisoare eurodeputata progresistă.

Olanda a mai fost supusă unor proceduri de infringement, dar pe teme precum piaţa internă sau mediul, nu în chestiuni ce ţin de statul de drept, cum este cazul Ungariei sau al Poloniei, sancţionate astfel de Comisia Europeană pentru reformele lor judiciare sau chestiuni legate de drepturile persoanelor LGBT. În urma acestor proceduri, Olanda a fost prima ţară membră a UE care a blocat extrădarea unor presupuşi delincvenţi către Polonia, invocând faptul că ei nu ar avea garantat un proces corect în această ţară.

Parlamentul olandez a adoptat săptămâna trecută o moţiune prin care cere Comisiei de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei, să examineze situaţia statului de drept în Olanda în urma scandalului alocaţiilor.

Acest scandal a condus la demisia guvernului condus de premierul Mark Rutte, care rămâne însă interimar până la alegerile din martie.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.