Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Guvernul german a apărat marţi zona de competenţă pentru supraveghere deţinută de serviciul de informaţii externe BND, într-un caz de la Curtea Constituţională prezentat de jurnalişti care consideră că este vorba despre o restricţionare a libertăţii presei, transmite DPA.

Şefa de cabinet a Cancelariei, Helge Braun, a declarat în faţa Curţii Constituţionale federale de la Karlsruhe că, dat fiind ritmul rapid al evoluţiilor din Iran, Irak şi Libia, deseori este nevoie de informaţii fără un aviz prealabil, decizia trebuind să fie luată în cel mult câteva ore.

Braun a spus că BND are nevoie de informaţii pe care se poate baza, întrucât materialul furnizat de serviciile de informaţii din alte ţări poate fi prejudiciat sau distorsionat.

Funcţionalitatea strângerii de informaţii nu trebuie redusă, a subliniat reprezentanta executivului german, care a adăugat că informaţiile BND au împiedicat atacuri asupra militarilor germani în Afganistan şi că respectivele informaţii sunt necesare pentru a preveni sau contracara cazurile de răpire, ameninţările teroriste şi atacurile cibernetice.

În acest caz reclamanţii sunt Reporteri Fără Frontiere (RSF), şase jurnalişti străini şi un avocat militant pentru drepturile omului care susţin că supravegherea în masă a internetului la nivel global este neconstituţională.

''Legea le permite serviciilor de informaţii străine să spioneze jurnalişti peste hotare aproape fără restricţii şi să schimbe informaţii cu alte servicii de informaţii. Aceasta este o limitare inacceptabilă a libertăţii presei'', a subliniat Christian Mihr, director executiv al RSF Germania.

Conform legii în vigoare, BND poate tria un volum mare de date pentru intelligence, fără a avea nevoie de o bănuială concretă pentru a face acest lucru. Teoretic cetăţenii germani se bucură de protecţie faţă de supraveghere, deşi criticii susţin că practic comunicaţiile lor nu pot fi filtrate în afara ariei de competenţă a serviciului de informaţii.

Capacităţile de supraveghere ale BND, ce are în jur de 6.500 de angajaţi, au fost definite juridic în 2017. Totuşi, criticii susţin că măsurile de protecţie actuale sunt inadecvate.

Jurnaliştii afirmă că sunt afectaţi în mod special, întrucât mulţi reporteri de investigaţii din Germania ar putea fi reticenţi să lucreze cu parteneri internaţionali pentru că astfel activitatea lor ar fi expusă spionajului.

Audierea în acest caz la Curtea Constituţională a Germaniei va continua miercuri. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.