Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Mii de protestatari din Hong Kong şi-au dat mâna cântând şi au format vineri un lanţ uman într-un protest paşnic, după aproape 3 luni de demonstraţii antiguvernamentale care nu dau semne să înceteze pe teritoriul guvernat de China continentală, transmite Reuters.

Manifestanţii, familii tinere sau mai în vârstă, unii mascaţi, alţii folosind şerveţele ca măsură de igienă, şi-au dat mâinile de-a lungul mai multor districte în timp ce alţii afişau bannere ce aduceau mulţumire naţiunilor străine pentru sprijinul acordat "libertăţii şi democraţiei" din Hong Kong.

Această acţiune s-a dorit a fi un ecou al evenimentului organizat pe 23 august 1989, când aproximativ 2 milioane de persoane şi-au unit mâinile de-a lungul celor trei state baltice într-un protest împotriva stăpânirii sovietice şi care a devenit cunoscut drept Lanţul Baltic sau Calea Baltică.

"M-am alăturat Căii Hong Kong pentru că este paşnică", a declarat Peter Cheung, în vârstă de 27 de ani. "Este cea de-a 30-a aniversare a Căii Baltice. Sper să fie şanse mai mari pentru un ecou internaţional" al protestului din Hong Kong, a spus tânărul protestatar.

Protestul, care a inclus zeci de lumini strălucitoare emise din vârful Stâncii Leului din Kowloon, vizibile din insula principală a Hong Kong-ului, a demonstrat sfidarea evidentă a locuitorilor din Hong Kong faţă de avertismentele privind recurgerea la violenţă, transmise de liderii Partidului Comunist de la Beijing şi de liderului din Hong Kong, Carrie Lam.

Poliţia a fost prezentă în număr redus iar protestul s-a încheiat rapid, la ora locală 21 (13:00 GMT).

Vineri seara, protestatarii planificau de asemenea şi un "test de rezistenţă" al aeroportului în acest week-end, în timp ce alţii, purtând tradiţionalele haine negre, îşi făceau apariţia dinspre oraşul din apropiere Tung Chung, considerat o suburbie a Hong Kong-ului.

Protestele, declanşate de un proiect de lege acum suspendat care ar fi permis extrădările în China continentală, au aruncat fosta colonie britanică în cea mai gravă criză de la revenirea insulei sub conducerea autorităţilor de la Beijing în 1997, pentru care reprezintă acum o provocare majoră.

Protestul iniţial s-a extins la apeluri pentru mai multă libertate, alimentate de îngrijorările legate de eroziunea drepturilor garantate în conformitate cu doctrina "o singură ţară, două sisteme", adoptată după 1997, cum ar fi o justiţie independentă şi dreptul la protest.

Demonstranţii au cinci solicitări: retragerea proiectului de extrădare, instituirea unei anchete independente asupra protestelor şi a brutalităţii poliţiei, încetarea descrierii protestelor drept "revolte", renunţarea la acuzaţiile aduse protestatarilor arestaţi şi reluarea reformei politice.

Beijingul a trimis un avertisment clar privind o posibilă intervenţie în forţă şi a organizat exerciţii ale trupelor paramilitare în apropierea insulei. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Daniela Juncu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.