Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Candidatul puterii la alegerile prezidenţiale din Mauritania, generalul în retragere Mohammed Sheikh El-Ghazouni, a fost ales cu 52% din voturi, potrivit rezultatelor anunţate duminică seara de Comisia electorală şi contestate de contracandidaţii opoziţiei, transmite AFP.

Rata participării la vot a fost de 62.66%.

Acest scrutin urmează să marcheze prima tranziţie între doi preşedinţi aleşi în această ţară întinsă din Sahel, zguduită de numeroase lovituri de stat între 1978 şi 2008, data puciului care l-a adus la putere pe Mohamed Ould Abdel Aziz, ales preşedinte în 2009 şi care a îndeplinit până în prezent această funcţie timp de două mandate.

Ghazouani s-a declarat învingător după numărarea voturilor în 80% din secţiile de votare.

Opoziţia a calificat anunţul rapid al victoriei de către candidatul puterii drept o "nouă lovitură de stat". Cei patru candidaţi ai opoziţiei au avertizat în ultimele luni asupra riscului fraudelor şi a perpetuării unui regim militar.

Ghazouani a fost urmat de activistul împotriva sclaviei Biram Ould Dah Ould Abeid (18.58%) şi de fostul premier Sidi Mohamed Ould Boubacar (17.87%).

Rezultatele urmează să fie transmise spre validare Consiliului constituţional după examinarea eventualelor contestaţii. Cei patru candidaţi ai opoziţiei au anunţat că vor utiliza toate căile legale pentru a contesta rezultatele.

Reprezentantul secretarului general al ONU pentru Africa de Vest şi Sahel, Mohamed Ibn Chambas, a felicitat populaţia "pentru desfăşurarea paşnică a alegerilor prezidenţiale" şi a reiterat apelul lui Antonio Guterres "de rezolvare a oricărui eventual litigiu" în justiţie.

Preşedintele Ould Abdel Aziz a stabilizat Mauritania, lovită în anii 2000 de atentate jihadiste şi răpiri de cetăţeni străini, aplicând o politică voluntaristă: modernizarea armatei, o supraveghere mai intensă a teritoriului şi dezvoltarea zonelor înapoiate.

Criticile au vizat însă nerespectare drepturilor fundamentale, într-o societate marcată de disparităţi persistente între comunităţile arabo-berberă, haratină (descendenţi ai sclavilor stăpânilor arabo-berberi, cu care împart aceeaşi cultură) şi afro-mauritană, care au, în general, limba maternă a etniilor sub-sahariene.

Creşterea economică a Mauritaniei, de 3.6% în 2018, deşi aflată pe un trend ascendent, continuă să fie insuficientă în raport cu demografia, potrivit unui raport al Băncii Mondiale dat publicităţii în luna mai. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.