Protejat de un important dispozitiv de poliţie, guvernul spaniol condus de Pedro Sanchez s-a reunit vineri la Barcelona pentru un Consiliu de Miniştri considerat o 'provocare' de către separatişti şi marcat de confruntări între poliţie şi militanţii radicali, relatează AFP.

'Am venit aici pentru ne arăta afecţiunea, angajamentul faţă de Catalonia', a declarat la sfârşitul reuniunii purtătoarea de cuvânt a guvernului, Isabel Celaa.

'Să fim neguvernabili', 'Să dăm jos regimul': mai multe organizaţii separatiste catalane - printre care influenta Adunare Naţională Catalană (ANC), organizatoarea în ultimii ani a acestor mobilizări masive pentru independenţă - au fost chemate sub aceste sloganuri să se mobilizeze împotriva organizării în metropola catalană a acestei reuniuni a guvernului central, sub protecţia poliţiei.

Foto: (c) Susana Vera / REUTERS

O manifestaţie era prevăzută la ora 18:00 (17:00 GMT) în centrul oraşului Barcelona.

Poliţia regională Mossos d'Esquadra a respins în trei rânduri militanţi radicali care au aruncat cu garduri sau pietre în forţele de ordine. Poliţia a ripostat şi a lansat proiectile din cauciuc.

În total, 12 de persoane au fost arestate după aceste ciocniri, în urma cărora 51 de persoane au fost rănite, printre care 30 de poliţişti, potrivit autorităţilor regionale.

Foto: (c) Susana Vera / REUTERS

În apropiere de gara França, nu departe de palatul Llotja de Mar unde s-a desfăşurat Consiliul de Miniştri, câteva mii de manifestanţi s-au adunat în linişte, purtând pancarte cu mesajul 'afară forţelor de ocupaţie'. Guvernul 'a venit să ne provoace', a declarat Carles Serra, unul dintre protestatari.

Acest Consiliu de Miniştri a avut loc la peste un an de la încercarea de secesiune a regiunii în octombrie 2017 şi la un an de la ultimele ultimei alegeri regionale în care separatiştii şi-au confirmat majoritatea în parlamentul regional.

În cadrul şedinţei, guvernul central a aprobat, printre altele, o creştere semnificativă a salariului minim (22%), o creştere a salariilor funcţionarilor publici şi investiţii în infrastructura catalană. O măsură simbolică, el a respins de asemenea condamnarea la moarte a fostului preşedinte al Cataloniei, Lluis Companys, împuşcat în 1940 de regimul Franco. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)