COD PORTOCALIU: 28-09-2021 ora 10 Intre 10:35 si 11:30 se va semnala averse ce vor acumula peste 35...40 l/mp, descărcări electrice in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş; COD GALBEN: 28-09-2021 ora 10 Intre 10:10 si 11:30 se va semnala averse ce vor acumula peste 20...30 l/mp, descărcări electrice in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Guvernul susţine în punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale referitor la sesizarea premierului pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR că modul "neconstituţional" în care Legislativul a declanşat acest demers "cu consecinţe grave" asupra bunei desfăşurări a activităţii Executivului a generat o situaţie juridică conflictuală între cele două puteri ale statului.

"Considerăm că există un conflict în sensul art. 146 lit. e) din Constituţie, astfel: În primul rând, pentru că Parlamentul României, prin preşedinţii celor două Camere, a considerat depusă în mod valid în data de 3 septembrie moţiunea de cenzură 'Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!'. În al doilea rând, pentru că Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, a comunicat Guvernului României o moţiune de cenzură cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 113 alin. (2) teza a doua din Constituţie. Aceste fapte se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional. De asemenea, conflictul juridic de natură constituţională invocat de autorul sesizării s-a născut deja şi este în curs de desfăşurare. Situaţia juridică conflictuală a fost generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură cu consecinţe grave asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice", notează Guvernul.

Potrivit sursei citate, într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală.

"În primul rând, situaţia juridică conflictuală are un caracter juridic întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Astfel, în derularea procedurilor prevăzute de art. 113 din Constituţie, Parlamentul, prin reprezentanţii săi, a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect vicierea etapelor ulterioare ale procedurii moţiunii de cenzură: prezentarea, dezbaterea şi, eventual, adoptarea respectivei moţiuni de cenzură", se explică în punctul de vedere al Guvernului.

Conform acestuia, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională şi având în vedere că instituţia constituţională a moţiunii de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului.

"Prezenta cerere vizează interpretarea de către Curtea Constituţională a dispoziţiilor art. 113 alin. (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României în cadrul controlului parlamentar, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, generează un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului", indică Executivul.

"Considerăm că cererea formulată de prim-ministrul României este admisibilă întrucât acesta este singurul remediu constituţional pentru salvgardarea principiului supremaţiei Constituţiei înainte de adoptarea de către Parlament a actului juridic prin care se retrage încrederea în Guvern. În deplin acord cu argumentele invocate de prim-ministru în sesizarea adresată Curţii Constituţionale, considerăm că un Guvern în funcţie poate învesti în temeiul dispoziţiilor art. 147 lit. l din Constituţie coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 instanţa de contencios constituţional cu verificarea unei situaţii juridice conflictuale de rang constituţional atunci când aceasta se fundamentează pe nerespectarea de către Parlament a prevederilor constituţionale care reglementează etapele procedurii moţiunii de cenzură, aşa cum sunt prevăzute în Legea fundamentală: iniţierea, depunerea, comunicarea, prezentarea, dezbaterea şi adoptarea unei moţiuni de cenzură (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 533/2017, publicată în M. Of. al României nr. 592 din 24 iulie 2017)", se menţionează în document.

În consecinţă, afirmă Guvernul, dacă s-ar accepta ca posibil doar un eventual control ex post pentru verificarea comportamentului neconstituţional al Parlamentului cu privire la modul în care şi-a realizat competenţa privind iniţierea, depunerea, prezentarea, dezbaterea şi adoptarea unei moţiuni de cenzură, s-ar accepta practic posibilitatea ca Parlamentul să iniţieze, să comunice, să dezbată şi să adopte cu încălcarea prevederilor constituţionale o moţiune de cenzură, fără ca Guvernul să poată să se apere împotriva comportamentului neconstituţional al Parlamentului nici înainte, nici după adoptarea moţiunii de cenzură, aspect care afectează atât principiul supremaţiei Constituţiei, cât şi rolul CCR de a garanta supremaţia Constituţiei, precum şi principiul loialităţii constituţionale în realizarea competenţelor şi în raporturile dintre autorităţile constituţionale.

"Fără a îngrădi cu nimic dreptul parlamentarilor de a iniţia şi depune moţiuni de cenzură împotriva Guvernului în conformitate cu propriile opţiuni politice, considerăm că o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea prevederilor constituţionale nu poate să îşi continue în mod obligatoriu parcursul parlamentar, cu riscul de a fi dezbătută şi adoptată şi, pe cale de consecinţă, de a determina atât un blocaj al activităţii Guvernului, cât şi de a stabiliza în ordinea juridică efectele unui act născut neconstituţional. O moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea Constituţiei nu se poate constitui prin voinţa politică ulterioară a majorităţii parlamentare într-un act al Parlamentului producător de efecte juridice în raporturile constituţionale cu Guvernul. Această situaţie juridică conflictuală de rang constituţional ar afecta însuşi principiul separaţiei puterilor în stat, colaborarea loială dintre Parlament şi Guvern, având ca efect afectarea gravă a activităţii Guvernului, ca parte a autorităţii executive", se mai arată în punctul de vedere transmis CCR.

Executivul mai spune că s-ar putea ajunge la "abuzuri" din partea Parlamentului dacă se acceptă ideea că o moţiune de cenzură se poate comunica oricând Guvernului.

"Dacă am accepta ideea că Parlamentul poate comunica moţiunea de cenzură Guvernului oricând după depunerea acesteia, am putea ajunge la abuzuri din partea Parlamentului, inclusiv prin comunicarea moţiunii de cenzură cu o zi înainte de a se dezbate sau chiar în ziua dezbaterii. Chiar dacă am utilizat un argument de tipul reductio ad absurdum, acesta este util pentru a înţelege de ce comunicarea moţiunii de cenzură Guvernului în ziua în care aceasta a fost depusă este o condiţie constituţională care nu poate fi încălcată şi, dacă a fost încălcată, nu poate fi acoperită ulterior", precizează sursa citată.

În opinia Guvernului, nu poate fi justificat comportamentul "neloial" al Parlamentului prin argumentul lipsei de cvorum la şedinţele Birourilor permanente ale celor două Camere de la începutul lunii.

"Comportamentul neconstituţional şi neloial al Parlamentului prin Preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate fi justificat prin argumentul că Birourile permanente ale celor două Camere nu s-au putut întruni din lipsă cvorum în şedinţele convocate în datele de 3, 4, 6 şi 7 septembrie. Aspectele legate de modul de funcţionare şi de organizare a celor două Camere vizează exclusiv o activitate internă, care nu reflectă raporturile constituţionale dintre Parlament şi Guvern. În schimb, comunicarea moţiunii de cenzură iniţiate şi depuse de parlamentari este o activitate de rang constituţional, care trebuie respectată în spiritul şi litera sa, ceea ce nu s-a întâmplat în speţa dedusă judecăţii Curţii Constituţionale", se notează în document.

În final, Executivul solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unei situaţii juridice conflictuale de rang constituţional care s-a născut din încălcarea de către Parlament a dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură (nerespectarea condiţiei numărului minim de parlamentari necesar pentru a iniţia o moţiune şi lipsa verificării condiţiilor de validitate necesare pentru iniţierea moţiunii), respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată Guvernului ulterior datei depunerii.

Curtea Constituţională a României este aşteptată să anunţe termenul la care urmează să fie dezbătută sesizarea premierului Florin Cîţu cu privire la existenţa unui conflict juridic dintre Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR, după ce părţile implicate au primit termen până miercuri să transmită punctele de vedere. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.