Un număr de 24 de organizaţii civice, Uniunea Salvaţi România, Mişcarea România Împreună şi Partidul Oamenilor Liberi încep procedurile pentru o iniţiativă cetăţenească menită să modifice legislaţia electorală, prin alegerea primarilor în două tururi de scrutin, eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale şi europarlamentare şi introducerea votului preferenţial pe liste deschise.

Mihai Poliţeanu de la Iniţiativa România a anunţat că proiectul va fi depus miercuri la Consiliul Legislativ, iar peste aproximativ o lună va fi publicat în Monitorul Oficial, moment din care va putea începe strângerea de semnături.

"De astăzi începem procedurile pentru o iniţiativă cetăţenească menită să ducă în Parlament un proiect de lege pentru reforma legislaţiei electorale, iar mesajul nostru este că nu ne vom opri, indiferent cât timp va lua, până când legislaţia electorală nu va fi modificată aşa cum dorim şi cum doreşte societatea civilă de ani de zile. Principalele modificări propuse în legislaţia electorală sunt: revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor; reducerea semnificativă a numărului de semnături necesare pentru a candida în alegeri, de la 1% din numărul total de alegători la 0,1%, dar nu mai puţin de 20 de semnături şi nu mai mult de 500 de semnături; eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale şi europarlamentare; introducerea votului preferenţial pe liste deschise, care va da posiblitatea cetăţenilor să voteze un candidat de pe listă şi nu lista, aşa cum vine de la partid", a precizat Poliţeanu, marţi, într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că o altă propunere prevede modificarea mecanismului de stabilire a numărului de parlamentari pentru diaspora, astfel încât norma de reprezentare de la nivel naţional să se aplice şi pentru diaspora, raportat la numărul de cetăţeni înscrişi în Registrul electoral. Iniţiatorii doresc de asemenea ca românii care trăiesc în afara ţării şi care, din diverse motive, nu au acte formale care să dovedească domiciliul sau reşedinţa în străinătate să aibă posibilitatea de a vota pe liste suplimentare pentru circumscripţiile din ţara în care domiciliază.

"Din păcate, la acest moment, lipseşte Partidul Naţional Liberal. Aşteptăm în continuare PNL să ni se alăture, pentru că este nevoie de toată lumea. (...) Suntem dezamăgiţi însă pentru că am transmis pe diverse canale, direct sau prin intermediari. Până acum nu am primit niciun răspuns. Încă o dată, îi aşteptăm cu drag", a mai spus Poliţeanu.

George Jiglău, reprezentant al Centrului pentru Studiul Democraţiei, a explicat cum ar urma să fie pusă în aplicare ideea listei deschise.

"În România, propunerea pe care o înaintăm prin această iniţiativă cetăţenească este ca în faţa alegătorului, pe buletinul de vot, să existe o listă de partid, foarte asemănătoare cu cea care este astăzi - care este o listă închisă, ordonată - cu diferenţa ca în dreptul fiecărui candidat să existe un patrulater în care să poată fi aplicată ştampila 'votat'", a precizat el.

Preşedintele USR, Dan Barna, a declarat că alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin a dus la situaţii de genul căreia un edil a ajuns să fie ales cu voturile a 8% dintre alegători. El a mai precizat că modul în care s-a făcut politică în ultimii 28 de ani în România i-a îndepărtat pe cetăţeni "la modul compulsiv" de politică şi că modificările propuse prin iniţiativa cetăţenească sunt menite să îndrepte acest neajuns.

"Prin dezbatere, ideile ajung să fie absorbite şi înţelese de societate. Pe termen scurt, faptul că aceste teme discutate astăzi - liste deschise, alegerea primarilor din două tururi - sunt dezbătute de cetăţeni, creşte foarte mult posibilitatea ca, sper eu, în 2020, dacă nu se va întâmpla mai repede, având încredere în înţelepciunea cetăţenilor din România că se va schimba acest regim, să putem implementa şi să putem duce în legislaţie aceste modificări", a spus el.

Liderul Mişcării România Împreună, Dacian Cioloş, a afirmat că România are nevoie de o reformare şi o înnoire a clasei politice, iar propunerile de modificări legislative ar crea condiţiile necesare ca oamenii "care până acum au stat deoparte, care nu şi-au găsit locul în politică să aibă nu doar curajul să facă un pas în faţă", ci şi cadrul legal necesar.

"Considerăm că România are nevoie nu doar de o reînnoire a clasei politice, dar avem nevoie şi de o reformă a statului, a instituţiilor statului, o clarificare a relaţiilor dintre diferitele instituţii democratice ale statului. Am văzut că atunci când legea nu e suficient de clară şi când Constituţia nu e suficient de precisă, în anumite cazuri, ajungem la interpretări care duc la provocări, la conflicte între diferitele instituţii ale statului", a arătat el.

Cele 24 de ONG-uri sau mişcări civice implicate sunt: Acţiunea Civică Galaţi, #activAG Piteşti, Aradul Civic, Asociaţia VeDem Just, Braşovul Civic, Centrul pentru Studiul Democraţiei, Corupţia Ucide, Curăţăm Galaţiul, Eu Ro Aleg, Evident Deva, Geeks 4 Democracy, Iniţiativa Craiova, Iniţiativa România, Iniţiativa Timişoara, Mureşul Civic, Oradea Civică, Platforma România 100, Rădăuţiul Civic, Reactiv Braşov, Rezist Milano, #REZISTENŢA, Umbrela Anticorupţie Cluj, Ştafeta Steagului Uniunii Europene, Vă Vedem din Sibiu. AGERPRES/(AS, A - autor: Irinela Vişan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)