Procuratura boliviană a ordonat vineri arestarea fostei preşedinte interimare Jeanine Anez şi a mai multor miniştri din executivul său pentru rebeliune şi terorism ca parte a unei anchete privind o presupusă lovitură de stat împotriva fostului preşedinte Evo Morales, informează AFP.

Jeanine Anez a postat pe Twitter o fotografie a mandatului de arestare emis de procurorul Omar Alcides Mejillones împreună cu comentariul: "A început persecuţia politică".

Procurorul Mejillones nu a comentat oficial, dar televiziunea locală a difuzat vineri imagini despre arestarea fostului ministru al energiei Rodrigo Guzman în oraşul Trinidad din nord-estul Boliviei.

Ancheta deschisă de Parchet este rezultatul unei plângeri depuse în decembrie de Lidia Patty, o fostă deputată din partidul lui Evo Morales (preşedinte între 2006-2019).

Fosta deputată a Mişcării spre socialism (MAS) îi acuză pe fosta preşedintă, foşti miniştri, soldaţi şi poliţişti că l-au înlăturat de la putere pe preşedintele Evo Morales în noiembrie 2019. Lidia Patty a depus acuzaţii pentru rebeliune, terorism şi conspiraţie.

"MAS a decis să revină la obiceiurile dictaturii. Este păcat pentru că Bolivia nu are nevoie de dictatori, are nevoie de libertate şi soluţii", a reacţionat Jeanine Anez.

În afara lui Rodrigo Guzman, mandatul de arestare îi priveşte pe mai mulţi miniştri din fostul guvern interimar (noiembrie 2019-octombrie 2020): Arturo Murillo (Interne), Luis Fernando Lalpez (Apărare), Yerko Nuanez (Preşedinţie), Alvaro Coimbra (Justiţie).

Plângerea îl vizează, de asemenea, pe liderul din Santa Cruz (estul ţării), Luis Fernando Camacho, care a jucat un rol cheie în demonstraţiile care au condus la plecarea lui Evo Morales în noiembrie 2019. Ales guvernator duminică, el nu face obiectul unui mandat de arestare.

După alegerile prezidenţiale din octombrie 2019, la care Evo Morales a candidat pentru un al patrulea mandat, şi confuzia generată de rezultatele care îl dădeau câştigător, opoziţia a acuzat fraudarea scrutinului.

O explozie de violenţă a cuprins ţara după aceste alegeri, care au fost în cele din urmă anulate.

Pe fondul protestelor, poliţia a refuzat să se supună ordinelor, iar armata, la rândul său, şi-a retras sprijinul pentru Evo Morales. Acesta din urmă a demisionat în cele din urmă în noiembrie 2019, luând calea exilului în Mexic şi apoi în Argentina. Morales s-a întors în Bolivia după victoria colaboratorului său, Luis Arce, la alegerile prezidenţiale din octombrie 2020. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)