Europa s-a încălzit de peste două ori comparativ cu restul lumii în ultimele trei decenii şi a cunoscut cea mai mare creştere a temperaturii dintre toate continentele, conform unui raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), transmite miercuri Reuters.

Raportul asupra stării climei din Europa vine după o vară a extremelor. Un val de caniculă record a pârjolit Marea Britanie, gheţarii alpini s-au retras într-un ritm fără precedent, iar un val de căldură marină de lungă durată a încălzit apele Mediteranei.

"Europa prezintă o imagine în direct a unei lumi în încălzire şi ne aminteşte că nici măcar societăţile bine pregătite nu sunt ferite de impactul fenomenelor meteorologice extreme", a declarat Petteri Taalas, secretarul general al OMM, într-un comunicat.

Din 1991 până în 2021, temperaturile din Europa au crescut cu o medie de 0,5 grade Celsius pe deceniu, potrivit raportului, în timp ce media globală a fost de doar 0,2 grade Celsius.

Anul trecut, evenimentele meteorologice extreme agravate de schimbările climatice - cu precădere inundaţii şi furtuni - au produs daune de peste 50 de miliarde de dolari în Europa.

Motivul pentru care Europa se încălzeşte mai rapid comparativ cu alte continente are legătură cu faptul că o mare parte a continentului este situată în zona sub-arctică şi arctică - regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ - precum şi cu modificările feedbackurilor climatice, potrivit oamenilor de ştiinţă.

Spre exemplu, mai puţini nori deasupra Europei în timpul verii face ca mai multă lumină solară şi căldură să ajungă acum pe continent, a spus Freja Vamborg, om de ştiinţă la Serviciul pentru schimbări climatice Copernicus.

Unii oameni de ştiinţă au numit Europa "un punct fierbinte al valurilor de căldură", numărul acestor episoade de pe continent înregistrând o creştere mai rapidă comparativ cu alte regiuni ca urmare a modificărilor la nivelul circulaţiei atmosferice.

Deşi temperaturile cresc, Uniunea Europeană a reuşit, conform raportului, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 31% între 1990 şi 2020 şi îşi propune să ajungă la o reducere cu 55% a emisiilor până în 2030.

La 6 noiembrie, delegaţii vor sosi în Egipt pentru COP27, summitul anual al Naţiunilor Unite privind clima. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen sunt aşteptaţi să participe. Noul lider al Guvernului britanic, Rishi Sunak, a anunţat miercuri că va merge la COP27, după ce declarase iniţial că nu va participa la această conferinţă internaţională pentru climă întrucât dorea să se dedice rezolvării unor chestiuni urgente de pe agenda internă. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)