Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

''Strălucirea norilor'' şi proceduri care ajută coralii să suporte mai bine căldura sunt două dintre tehnicile care ar putea încetini cu 20 de ani dispariţia Marii Bariere de Corali, afectate de încălzirea globală, potrivit oamenilor de ştiinţă australieni, informează AFP.

Ecosistemul coralifer, situat în nord-estul Australiei, înscris în 1981 în patrimonul mondial UNESCO, riscă să ''se degradeze rapid'' în următorii 50 de ani din cauza schimbărilor climatice, potrivit unui studiu publicat în revista Royal Society Open Science.

''Recifele de corali se numără printre ecosistemele cele mai vulnerabile la condiţiile de climă'', a reamintit pentru AFP autorul principal al studiului, Scott Condie.

''Potrivit proiecţiilor modelizate, proporţia coralilor din sânul recifului Marii Bariere de Corali ar putea scădea sub 10% în următorii 20 de ani'', a estimat acesta.

Este posibilă însă încetinirea declinului adoptând programe de mare amploare la scară planetară, a subliniat Condie, cercetător principal în cadrul agenţiei ştiinţifice naţionale australiene (CSIRO).

Marea Barieră de Corali a trecut deja prin trei episoade de albire în decursul a cinci ani care au dus la dispariţia a jumătate din recif, începând cu 1995, din cauza creşterii temperaturilor apelor oceanului.

Condie şi ceilalţi autori ai articolului au estimat impactul pe care l-ar putea avea tehnica ''strălucirii norilor'', testată pentru prima dată anul trecut deasupra Marii Bariere de Corali.

Procedeul constă în proiectarea unor cristale de sare în nori pentru a-i face mai strălucitori şi a răci astfel apele situate în preajma recifului.

Cercetătorii au modelat de asemenea măsurile de combatere a unei specii de stea de mare prădătoare, care se hrăneşte cu corali şi proliferează odată cu albirea recifului, fenomen ce obligă peştii de mari dimensiuni să migreze departe de zonă.

''Rezultatele ne fac să credem că aceste măsuri combinate ar putea întârzia declinul Marii Bariere de Corali cu două decenii sau mai mult'', a declarat Condie.

Trebuie ''acţionat urgent'', a afirmat omul de ştiinţă recunoscând că acest lucru necesită acţiuni ''mai semnificative decât ceea ce a fost realizat până în prezent precum şi investiţii''.

Previziunile oamenilor de ştiinţă pleacă de la principiul că temperaturile mondiale nu vor creşte cu mai mult de 1,8 grade până în 2100, ceea ce obligă guvernele să-şi respecte angajamentele luate în cadrul Acordului de la Paris pentru Climă. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.