Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Urşii polari, prădători de vârf ale căror obiceiuri de vânătoare sunt perturbate de schimbările climatice, îşi îndreaptă atenţia spre cuiburile de raţă pentru a le mânca ouăle, însă nu sunt prea pricepuţi la acest nou mod de hrănire, conform unui studiu publicat miercuri, citat de AFP.

Pericolul la care sunt expuşi urşii polari din cauza încălzirii globale, ale cărei efecte sunt cu precădere resimţite în Arctica, zonă în care aceştia trăiesc, este bine cunoscut. Imagini cu animale rămase pe blocuri mici de gheaţă în derivă sau care răscolesc pubelele de gunoi în localităţi din nordul îndepărtat, au făcut înconjurul lumii în ultimii ani.

Iar retragerea tot mai semnificativă a gheţii marine are o consecinţă directă asupra alimentaţiei acestor animale, prin limitarea posibilităţilor de vânătoare a focilor, prada lor predilectă.

Pentru a studia schimbările concrete cauzate de aceste modificări asupra obiceiurilor de vânătoare ale urşilor polari, cercetătorii canadieni au monitorizat, cu ajutorul dronelor, aproximativ douăzeci de animale din teritoriul Nunavut.

Rezultatul observaţiilor lor, publicate miercuri în revista Royal Society Open Science, demonstrează că aceşti prădători pradă cuiburile raţelor Eider pentru a le devora ouăle. Însă, într-o perioadă de unsprezece zile, pe măsură ce numărul ouălor rămase a scăzut, urşii au revenit la cuiburile goale în speranţa că vor găsi hrană. De asemenea, ei nu au făcut legătura între prezenţa raţelor şi posibilitatea de a găsi ouă.

''Acest lucru demonstrează că, deşi o specie poate încorpora în alimentaţia sa resurse care nu erau preferate (înainte), după ce prada sa primară devine mai dificil de găsit, este posibil să nu o poată face în mod eficient'', au notat autorii.

În timp ce urşii obţin calorii semnificative din ouă, această alimentaţie nu poate oferi sursă durabilă de hrană pentru Ursus maritimus, o specie clasificată ca ''vulnerabilă''.

Populaţia din sălbăticie de urşi polari este estimată la 25.000 de indivizi, distribuiţi în Alaska, Canada, Groenlanda, Norvegia şi Rusia.

Un studiu publicat în luna iulie a anului trecut în Nature Climate Change estima că aceştia ar putea să dispară până la sfârşitul secolului din cauza lipsei hranei.

Destul de recent, un studiu publicat în Global Change Biology, bazat pe studiul uzurii dentiţiei craniilor de urs polar din muzeele de istorie naturală, a subliniat că alimentaţia lor ultra-specializată (în principal grăsime şi carne de focă) s-a întors cu secole în urmă şi îi pune în pericolul de a nu se putea adapta.

O posibilă evoluţie pentru specie ar fi o încrucişare cu urşi grizzly, fiind înregistrate deja mai multe reproduceri între cele două familii de urşi, potrivit cercetătorilor. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.