Jumătate dintre coralii Marii Bariere din Australia au pierit în ultimii 25 de ani, au declarat miercuri oamenii de ştiinţă, avertizând că încălzirea globală perturbă ireversibil acest ecosistem subacvatic, informează AFP.

Un studiu publicat în revista ştiinţifică Proceedings of the Royal Society dă un semnal de alarmă cu privire la amploarea degradării tuturor tipurilor de corali de la mijlocul anilor 1990 în acest ecosistem din nord-estul Australiei, înscris în 1981 în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Cele mai mari specii de corali au fost cele mai afectate, până la punctul în care unele dintre ele au dispărut din extremitatea nordică a Marii Bariere.

"Aceste specii sunt în proporţie de 80 sau 90% dispărute prin comparaţie cu acum 25 de ani", a declarat pentru AFP profesorul Terry Hughes de la Universitatea James Cook, unul dintre autorii studiului.

"Coralii oferă colţurile în care se refugiază numeroşi peşti şi creaturi marine, astfel că pierderea acestor uriaşi corali tridimensionali va schimba întregul ecosistem", a explicat el.

Dincolo de inestimabila sa valoare din punct de vedere natural şi ştiinţific, Marea Barieră de Corali, întinsă pe 2.300 de kilometri, generează venituri de patru miliarde de dolari pentru sectorul turistic australian.

Ea şi-ar putea pierde statutul de ansamblu înscris în Patrimoniul Mondial din cauza degradării sale, ce are drept cauză în principal recurenţa episoadelor de albire a coralilor, o consecinţă a schimbărilor climatice.

Albirea este un fenomen de degradare care se manifestă printr-o decolorare. El este cauzat de creşterea temperaturii apei care duce la îndepărtarea algelor simbiotice care conferă coralului culoarea şi nutrienţii.

Recifele se pot recupera dacă apa se răceşte, însă pot muri dacă fenomenul persistă.

Bariera este, de asemenea, ameninţată de scurgerile agricole, de dezvoltarea economică şi de acanthasterul purpuriu, o stea de mare care devorează corali.

Nordul acestui ecosistem s-a confruntat deja în 2016 şi 2017 cu două episoade fără precedent de albire a coralilor, iar anul trecut Australia a revizuit perspectivele acestui ansamblu, considerându-le în prezent ca fiind "extrem de proaste".

Înainte, alte două episoade fuseseră înregistrate în 1998 şi 2002. Un al cincilea a fost observat în 2020, însă daunele pe care le-a provocat nu au fost evaluate încă în totalitate.AGERPRES/(AS - autor: Ana Bîgu, editor: Mihaela Moise, editor online: Irina Giurgiu)