Schimbările climatice şi creşterea nivelului apelor oceanelor ar putea duce la dispariţia a jumătate dintre plajele de nisip din lume până în 2100, potrivit unui studiu apărut luni în revista Nature Climate Change, informează AFP.

Chiar dacă omenirea reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră responsabile de încălzirea climatică, peste o treime din litoralul nisipos este ameninţat, potrivit acestui studiu.

Dispariţia acestuia va avea consecinţe în ceea ce priveşte activităţile turistice, dar nu doar atât. "În afara turismului, plajele de nisip oferă deseori primul mecanism de protecţie împotriva furtunilor şi inundaţiilor şi fără acestea, impactul evenimentelor climatice extreme va fi probabil mai mare", a avertizat Michalis Vousdoukas, conducătorul studiului, cercetător în cadrul Centrului comun de cercetare al Comisiei Europene, care a adăuga "trebuie să ne pregătim".

Plajele de nisip ocupă peste un sfert din suprafaţa litoralului la nivel mondial şi se situează frecvent în regiunile cu cel mai mare număr de locuitori. Acestea sunt periclitate de fenomenul eroziunii provocat de noile construcţii, creşterea nivelului mărilor, furtunilor, care ameninţă infrastructuri şi vieţi.

Australia ar putea fi ţara cel mai grav afectată, cu aproape 15.000 de kilometri de plaje de nisip care vor fi şterşe de pe hartă în 80 de ani, urmată de Canada, Chile, Statele Unite. Mexic, China, Rusia, Argentina, India şi Brazilia se află de asemenea pe lista ţărilor afectate.

Studiul cercetătorilor a luat în calcul două scenarii, cel ''mai grav'', în care emisiile de gaze cu efect de seră vor continua în ritmul actual, sau un altul, în care încălzirea globală este limitată la 3 grade Celsius, un nivel de asemenea ridicat.

În cel mai grav scenariu, 49,5% dintre plajele de nisip ar dispărea, echivalentul a circa 132.000 de kilometri de coastă. În celălalt caz, circa 95.000 de kilometri ar fi vizaţi.

Grupul de experţi al ONU în domeniul climei (GIEC) estimează, într-un raport publicat în septembrie, că oceanele ar putea creşte cu 50 de centimetri până în 2100 în cel mai bun caz şi cu 84 de centimetri în cel mai pesimist scenariu. Numeroşi oameni de ştiinţă cred, cu toate acestea, că prognozele sunt optimiste.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Ady Ivaşcu)