COD GALBEN: 18-01-2022 ora 10 Intre 18 ianuarie, ora 20 – 19 ianuarie, ora 08Fenomene vizate se va semnala 18 ianuarie, ora 20 – 19 ianuarie, ora 08Fenomene vizate COD ROSU: 18-01-2022 ora 21 Intre 21:00 si 00:00 se va semnala intensificări puternice ale vântului cu rafale care vor depăși 150...170 km/h, zăpadă puternic viscolită și troienită, vizibilitate redusă spre 0 m in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 18-01-2022 ora 20 Intre 20:00 si 23:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu rafale de peste 55...65 km/h in Județul Tulcea; COD GALBEN: 18-01-2022 ora 20 Intre 20:00 si 23:00 se va semnala Intensificări ale vântului, cu viteze de peste 55...65 km/h, iar la altitudini mai mari de 1800 m rafalele vor depăși 90...100 km/h in Județul Bacău, Județul Botoşani, Județul Suceava, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui; COD GALBEN: 18-01-2022 ora 20 Intre 20:00 si 23:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului cu rafale ce vor depăși 55...65 km/h. in Județul Covasna, Județul Braşov, Județul Braşov;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Rata anuală de topire a gheţii din Antarctica s-a accelerat de şase ori în ultimii 40 de ani, ritm care ar putea provoca creşterea nivelului mărilor cu mai mulţi metri în secolele următoare pe fondul fenomenului încălzirii globale, au anunţat luni cercetătorii, potrivit Reuters.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, stratul de gheaţă din estul Antarcticii se topeşte pe margini şi provoacă ridicarea nivelului apelor mărilor, contrar multor studii anterioare care au ajuns la concluzia că gheaţa din est a rezistat până acum procesului de topire, spre deosebire de regiunea vestică.

Gheaţa topită pe continentul Antarctic a crescut la o cantitate netă de 252 de miliarde de tone anual în perioada 2009-2017 de la o medie de 40 de miliarde de tone în intervalul 1979-1990, potrivit unui studiu publicat de revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Per ansamblu, cercetătorii spun că topirea gheţii din Antarctica a rezultat într-o cantitate de apă echivalentă cu o creştere a nivelului apelor mării cu 13,2 milimetri în ultimele patru decenii.

"Este doar vârful aisbergului, ca să spunem aşa", a precizat Eric Rignot, profesor de ştiinţe ale pământului la Universitatea Irvine din California, care a condus o echipă de cercetători din Franţa, Olanda şi SUA.

"Pe măsură ce stratul de gheaţă continuă să se topească, ne aşteptăm la o creştere cu mai mulţi metri a nivelului apelor cauzată de acest fenomen din Antarctica, în secolele viitoare" pe fondul încălzirii globale provocate de activităţile umane, a precizat acesta într-un comunicat.

Nivelul global al apelor mării a crescut cu circa 20 de centimetri în ultimul secol şi multe studii au demonstrat accelerarea topirii gheţarilor din Groenlanda şi Antarctica, ameninţând coastele din Bangladesh până în Florida şi oraşe precum Londra sau Shanghai.

Studiul PNAS estimează că Antarctica a pierdut 169 de miliarde de tone de gheaţă în intervalul 1992-2017, depăşind cele 109 miliarde de tone pentru aceeaşi perioadă estimate anul trecut de o echipă internaţională de cercetători.

Diferenţa este dată în principal de faptul că studiul PNAS a apreciat că estul Antarcticii a pierdut 57 de miliarde de tone în intervalul menţionat comparativ cu o creştere a masei de 5 miliarde de tone, potrivit estimărilor de anul trecut. Masa gheţarilor poate creşte în situaţia în care căderile de zăpadă depăşesc cantitatea topită.

Unul dintre autorii studiului, Michiel van den Broeke, profesor de meteorologie polară la Universitatea Utrecht, spune că topirea din regiunea Wilkes Land, în estul Antarcticii, este un domeniu de studiu aflat în dezvoltare.

"Este extrem de important să aflăm ce se întâmplă acolo", a declarat acesta pentru Reuters.

Antarctica conţine o cantitate suficientă de gheaţă pentru a provoca o creştere a nivelului mărilor cu 57 de metri în cazul în care s-ar topi vreodată în totalitate, proces care ar presupune mai multe mii de ani şi temperaturi mult mai ridicate decât cele din prezent. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.