

Cel mai bătrân păianjen din lume a murit în Australia, la venerabila vârstă de 43 de ani, în urma înţepăturii unei viespi, au anunţat cercetătorii, informează luni AFP.
Aparţinând speciei gaius villosus, din subordinul mygalomorphae, acest păianjen femelă a bătut recordul precedent de vârstă deţinut de o tarantulă americană de 28 de ani, potrivit unui studiu publicat de Pacific Conservation Biology Journal.
Cu toate acestea, păianjenul nu a murit din cauza vârstei înaintate, ci în urma înţepăturii unei viespi, au precizat cercetătorii pentru AFP.
Botezată ''Numărul 16'', arahnida le-a permis cercetătorilor să afle mai multe despre comportamentul acestor vieţuitoare care se găsesc pe tot teritoriul australian, inclusiv în grădinile oamenilor.
''Potrivit informaţiilor noastre, este specia de păianjen studiată de cel mai mult timp, iar lunga sa existenţă ne-a permis să aflăm mai multe despre comportamentul acestor vieţuitoare şi dinamica populaţiei lor'', a declarat cercetătoarea Leanda Mason, de la universitatea Curtin din Perth, din statul Australia de Vest.
''Numărul 16'' a fost descoperită în 1974, cu prilejul lansării unui studiu despre păianjenii-cârtiţă (care îşi sapă o vizuină), în centrul regiunii Wheatbelt de către specialista australiană în arahnide Barbara York Main, astăzi în vârstă de 88 de ani.
''De-a lungul cercetărilor detaliate realizate de Barbara, am fost în măsură să determinăm că longevitatea păianjenilor-cârtiţă se datorează ciclului lor biologic, în special felului în care trăiesc în zonele de vegetaţie nedefrişată, naturii lor sedentare şi metabolismului scăzut'', a declarat Mason.
''Numărul 16'' a fost studiat în habitatul său natural. Păianjenii-cârtiţă femele îşi petrec cea mai mare parte a vieţii în vizuină sau în proximitatea acesteia. Cercetătorii i-au marcat vizuina şi o monitorizau frecvent.
Studiul a permis o mai bună înţelegere a ameninţărilor umane care influenţează specia, în special încălzirea globală şi defrişările.
Păianjenii-cârtiţă trăiesc în general între cinci şi 20 de ani. Nu sunt o ameninţare majoră pentru oameni, dar muşcătura lor poate fi dureroasă.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu)
Sursa foto: AAP/Curtin University / thenewdaily.com.au
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |