Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

 

Federația Coaliția Natura 2000, împreună cu IRES au realizat în perioada 2021-2022 o cercetare sociologică pentru a afla percepția locuitorilor din arii protejate din România asupra conservării, administrării și a legislației de mediu din România.  Obiectivul strategic al studiului a fost să se observe care sunt elementele critice care trebuie îmbunătățite în legislație și administrare pentru a încuraja atitudinile și activitățile pro-conservare din rândul locuitorilor afectați de un întreg pachet de restricții sau interdicții.

Specialiștii din cadrul Coaliției Natura 2000 au observat în ultimii 15 de ani că o administrare eficientă a ariilor protejate nu se poate face fără acceptarea, conformarea și contribuția locuitorilor din interiorul acestor zone. Încă de la înființarea primelor arii protejate (după 1989), statul Român a avut mai degrabă o atitudine birocratică, restrictivă și fundamental neparticipativă. Forțată de condițiile de aderare în UE, în decurs de câțiva ani România a desemnat sute de arii protejate, în timp ce anumite comunități au aflat că brusc pe terenurile lor au apărut restricții care le-au afectat activitățile (în special în mediul rural): nu mai pot cosi, nu mai pot construi, nu mai pot colecta fructe de pădure, nu mai pot pescui sau vâna, nu mai pot capta apă etc. În alte cazuri, activitățile au fost supuse unor procese complexe de avizare. Deși conservarea speciilor, habitatelor, a siturilor geologice și a peisajelor trebuie să fie obiective strategice și prioritare, în secolul 21 conservarea nu se mai poate face doar prin insule de protecție, care ignoră total comunitățile și complexitatea interacțiunilor social-ecologice.

Rezultatele preliminare ale studiului arată următoarele aspecte:

  • 9 din 10 participanți la studiu consideră că natura NU este protejată suficient în România, în timp ce doar 3% spun că este protejată suficient, iar 6% nu știu ce răspuns să ofere.
  • Entitățile implicate în problematica protecției mediului care se bucură de o imagine pozitivă în rândul celor mai mulți dintre respondenți sunt organizațiile sau asociațiile de mediul non-guvernamentale din România –66% dintre participanții la studiu au o părere bună sau foarte bună despre acestea, iar 22% au o opinie neutră. În cazul altor entități, proporția opiniilor pozitive scade, iar cea a opiniilor neutre sau negative crește; astfel, 23% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună despre administratorul ariei protejate, 44% o opinie neutră și 11% o opinie negativă, în timp ce 21% nu oferă un răspuns; în același timp, 15% au o părere bună despre ROMSILVA, 39% o părere neutră și 7% o opinie negativă. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor se bucură de o imagine pozitivă în rândul a 14% dintre intervievați, în timp ce 43% au o părere nici bună, nici proastă despre această instituție, iar 34% au o părere proastă sau foarte proastă. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) este instituția cu cea mai redusă notorietate în rândul intervievaților, precum și cea cu cea scăzută cotă de opinii pozitive –8% dintre intervievați, în timp ce 37% au o opinie neutră, iar 15% o opinie negativă.
  • 86% dintre participanții la studiu sunt de părere că populația ce locuiește în zona unei arii protejate NU este suficient consultată atunci când se impun restricții în zona respectivă, în timp ce doar 4% cred că acest lucru se întâmplă, iar unul din zece intervievați nu dă un răspuns.
  • Majoritatea intervievaților văd o implicare redusă sau inexistentă a autorităților statului în protecția plantelor, animalelor sălbatice, a pădurilor, apelor, pajiștilor, peșterilor și peisajului, în promovarea măsurilor de protecție a mediului, dar mai ales în educarea populației cu privire la protejarea naturii, unde doar 7% dintre persoanele intervievate consideră că autoritățile statului se implică în foarte mare sau mare măsură.
  • Aproximativ jumătate (51%) dintre persoanele care știu că locuiesc în zona unei arii protejate spun că, pentru ei înșiși, acest lucru este mai degrabă neutru, în timp ce 43% spun că este un lucru bun, iar 5% că este un lucru mai degrabă rău.
  • Principalele avantaje ale locuirii în proximitatea unei arii protejate, așa cum sunt identificate de respondenții care știu că sunt în această situație, sunt: poluarea redusă/ aerul curat (29%), turismul (21%) și oportunitățile economice sau de afaceri (18%).
  • Aproximativ un sfert (26%) dintre cei ce știu că locuiesc în zona unei arii protejate declară că au proprietăți în interiorul acesteia. Dintre aceștia, 41% spun că există interdicții pe terenurile lor din cauza ariei protejate. Dintre aceia care spun că există astfel de restricții, 72% le consideră excesive, 14% potrivite, iar alți 14% insuficiente.
  • 72% dintre acești respondenți spun că se întâmplă ca animalele sălbatice să intre în localitatea lor. La respondenții din parcuri naturale, se menționează cel mai frecvent vulpi (100%), căprioare (83%) sau mistreți (81%). 49% dintre aceștia spun că se întâmplă, în general, ca prezența acestor animale să afecteze culturile agricole pe care le dețin sau gestionează, 43% să reprezinte o amenințare pentru animalele domestice, iar 21% că se întâmplă să reprezinte un pericol pentru viața lor sau a altor oameni din localitate. La eșantionul dintr-un parc național, se menționează și prezența ursului.
  • Raportat la felul în care locuitorii din zonele ariilor protejate folosesc resursele naturale din zonă, cele mai frecvent menționate activități sunt culesul ciupercilor și al fructelor de pădure (câte 57% din totalul participanților la sondaj), culesul plantelor medicinale (55%), cositul și adunatul fânului (44%), adunarea lemnelor de foc (39%)
  • 61% dintre respondenți sunt de părere că ar trebui să se acorde avantaje sau facilități oamenilor cărora le sunt interzise activități în aria protejată, mai precis compensații financiare (42%), subvenții (25%) sau facilități fiscale (13%).
  • 85% dintre participanții la studiu declară că ar accepta restricții legate de utilizarea resurselor naturale dacă ar ști că aceste restricții contribuie la menținerea unui mediu sănătos pentru viitoarele generații.

Se constată o diferență semnificativă de percepție între zonele cu protecție mult mai strictă (parcuri naționale – unde se observă un grad de acceptare mai mic al ariei protejate) și cele cu un regim de proctecție mai puțin sever (parcuri naturale, rezervații naturale); rezultatele relevă faptul că regiunile foarte dezvoltate din punct de vedere al accesibilității, resurselor și turismului sunt mai tolarente cu regimul de arie protejată, în timp ce comunitățile mai izolate, din zone cu restricții complexe nu se bucură de avantajele de a trăi într-o arie protejată. Coalița Natura 2000 va publica rezultatele finale ale studiului până la sfârșitul anului 2022.

 

Activitațile au loc în cadrul proiectului: ”Guvernanță participativă prin implicarea societății civile în protecția naturii din România”, proiect derulat de Federația Coaliția Natura 2000 în parteneriat cu Asociația Pro Democrația Club Brașov, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

 

 

Marius Călugăru

www.blogatu.ro

 

 

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.