Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

de Andrzej Duda, Preşedintele Republicii Polone

În urmă cu aproape un an, când Polonia a aniversat 230 de ani de la adoptarea Constituției de la 3 mai, i-am găzduit la Varșovia pe președinții Ucrainei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Pe lângă legăturile de vecinătate, țările noastre împărtășesc valori comune, cultură, istorie și provocări actuale. Un simbol al acestor legături este a doua lege fundamentală modernă din lume, al cărei scop a fost transformarea democrației nobiliare poloneze într-o monarhie constituțională mai eficientă. Din păcate, aceasta a venit prea târziu. Trei puteri absolutiste – Rusia, Prusia și Austria – și-au unit forțele pentru a distruge proiectul politic și civilizațional unic, care a fost Prima Republică Polonă multietnică și multiconfesională. Majoritatea strămoșilor cetățenilor de astăzi din țările Europei Centrale și de Est au devenit supușii țarului. Au fost forțați să contribuie la expansiunea Imperiului Rus cu sângele, proprietățile și munca lor.

Amintindu-ne această lecție de istorie, despre jefuirea, persecuția, distrugerea moștenirii culturale și actele de genocid comise asupra națiunilor noastre de către Rusia și Uniunea Sovietică, precum și despre ocuparea efectivă din 2014 a unei părți a teritoriului Ucrainei de către trupele Federației Ruse, în calitate de președinți ai țărilor noastre, am semnat o declarație solemnă. Am subliniat în ea că o Europă care unește ar trebui să fie deschisă tuturor țărilor și națiunilor care împărtășesc valorile ei și că pentru noi toți, solidaritatea națiunilor, în special în fața amenințărilor actuale la adresa securității noastre comune, este una dintre pietrele de temelie ale păcii, stabilității, dezvoltării, prosperităţii și rezistenței (...).

Cuvintele acestea au fost reiterate cu aceeași forță aproape un an mai târziu, când președinții Poloniei, Ucrainei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei s-au întâlnit din nou pe 13 aprilie 2022. De data aceasta am fost găzduiți de președintele Volodymyr Zelensky. Ne-am adunat în Kievul bombardat de invadatorii ruși.

Apelurile dramatice la fermitate și solidaritate europeană în fața neoimperialismului rus care s-au făcut de ani de zile nu au reușit să convingă unele elite politice de pe continentul nostru. Declarată în mod deschis de către regimul Putin intenţia de a recrea – într-o formă sau alta – „închisoarea națiunilor” care a fost Uniunea Sovietică și sfera de influență în fostele state ale blocului estic; glorificarea comunismului și a lui Stalin; introducerea unui spirit de diviziune între familia europeană de națiuni; încercări de a se amesteca în procedurile democratice ale statelor membre NATO și UE; represiuni și tentative de asasinat împotriva dizidenților ruși; încălcări repetate ale spațiului aerian și maritim al statelor europene de către forțele armate ruse și activități cibernetice ostile; invazia Georgiei în 2008 și războiul hibrid împotriva Ucrainei în 2014; atacul hibrid din 2021, când regimul controlat de Moscova al lui Lukașenko a transportat imigranți din Orientul Mijlociu în Belarus și apoi i-a forțat să asalteze granița de est a Poloniei, care este și granița NATO și a UE – toate aceste „semnale de alarmă” nu i-au oprit pe unii politicieni și liderii să aducă în discuție necesitatea de a „înțelege Rusia și sensibilitățile ei”. Reprezentanții țărilor din regiunea noastră nu au fost crezuți când au avertizat că noile investiții în infrastructură și contracte legate de furnizarea de produse energetice rusești vor fi, mai devreme sau mai târziu, folosite de Moscova ca instrument de șantaj brutal. Evenimentele recente au dovedit că avem dreptate.

24 februarie 2022 a devenit un punct de cotitură în istoria lumii. După tragicul conflict din Bosnia și Herțegovina de acum 30 de ani, războiul a izbucnit din nou în Europa. Scene care nu au fost văzute aici din 1945 au loc din nou. Mii de soldați și civili sunt ucişi. Sate și orașe bombardate dispar de pe fața pământului. Agresorii ruși nu permit evacuarea locuitorilor acestora. Ei folosesc teroare și tactica pământului pârjolit. Comit acte de jaf, viol și tortură - inclusiv împotriva femeilor și copiilor - și execuții în masă. Investigațiile în desfășurare efectuate de procurorii Curții Penale Internaționale trebuie să aibă ca rezultat pedepsirea celor care au dat ordine și au săvârșit aceste oribile crime împotriva umanității.

Încă de la izbucnirea războiului din Ucraina, autoritățile poloneze, voluntarii și milioane de polonezi obișnuiți i-au ajutat pe cei care fugeau de conflagrație. Ajutăm cetățenii din peste 150 de țări să se întoarcă la casele lor. Aproape 3 milioane de persoane au intrat pe teritoriul polonez, dintre care aproape 2 milioane au rămas. Sunt în principal femei, copii și bătrâni. Chiar dacă îi numim mai degrabă oaspeți decât refugiați, chiar dacă și-au găsit adăpost în case particulare, case parohiale, mănăstiri, centre de sănătate și clădiri publice mai degrabă decât în tabere de tranzit, situația rămâne o mare provocare pentru noi. Pentru comparație, în timpul crizei migrației din 2015, Europa a primit puțin peste 1,8 milioane de oameni. Avem nevoie urgentă de sprijin financiar care să fie cel puțin la fel de mare ca cel acordat Turciei după ce țara a primit 3 milioane de refugiați din Orientul Mijlociu.

Mai presus de toate, însă, trebuie acordat ajutor ucrainenilor care se apără împotriva agresiunii criminale. Au nevoie de echipament militar și presiune economică constantă asupra Rusiei pentru a-i slăbi mașinăria de război.

Soarta continentului nostru se decide astăzi pe câmpiile Ucrainei. Acolo se poartă lupta extrem de dramatică pentru viitorul sigur, libertatea, identitatea și reputația întregii Europe. Timpul discuțiilor a trecut. Este timpul pentru solidaritate și acțiune decisivă.

 

Textul este publicat simultan în revista lunară poloneză „Wszystko Co Najważniejsze” şi în mass-media internaţionale ca parte a proiectului „Opowiadamy Polskę światu” (ro. „Povestim lumii despre Polonia”) derulat în colaborare cu Banca Naţională a Poloniei şi Institutul Memoriei Naţionale.

 

 

Solidarity in the face of Russian aggression”

by Andrzej Duda, President of the Republic of Poland

Almost one year ago, as Poland marked the 230th anniversary of the adoption of the Constitution of 3 May, Warsaw was visited by the presidents of Ukraine, Estonia, Latvia and Lithuania. Besides neighbourly bonds, our countries share common values, culture, history and present-day challenges. These links are symbolised by the world’s second constitution whose aim was to transform Polish nobles’ democracy into a more efficient constitutional monarchy. Unfortunately, it came too late. Three absolutist powers – Russia, Prussia and Austria – joined forces to destroy the unique political and civilisational project of the multiethnic and multi-faith First Republic. Most ancestors of today’s citizens of Central and Eastern European countries became the tsar’s subjects. They were forced to contribute to the expansion of the Russian Empire with their blood, property and work.

 

Mindful of this historical lesson – the looting, persecution, destruction of cultural heritage and acts of genocide committed by Russia and the Soviet Union against our nations –
as well as the de facto occupation of part of Ukraine by Russian Federation troops since 2014, we, the presidents of the region’s countries, signed a solemn declaration. We made it clear that a uniting Europe should remain open to all countries and nations that share its values and that to all of us the solidarity of nations, especially under current threats to our common security, is one of the cornerstones of peace, stability, development, prosperity and resilience [...].

 

The words were reiterated with equal force nearly a year later, when the presidents of Poland, Ukraine, Lithuania, Latvia and Estonia met again on 13 April 2022. This time round we were hosted by President Volodymyr Zelenskyy. We gathered in Kiev, even as the city was being shelled by the Russian invaders.

 

The dramatic calls for firmness and European solidarity in the face of Russian neo-imperialism that have been made for years failed to convince some political elites on our continent. Putin’s openly declared plan to reinstate – in one form or another – the “prison of nations” that was the Soviet Union and its sphere of influence in the former Easter-bloc countries; glorifying communism and Stalin; sowing division among the European family of nations; attempts to interfere in the democratic procedures of NATO and EU member states; repressions and assassination attempts against Russian dissidents; repeated violations of air and sea space of European counties by the Russian armed forces and hostile cyber activities; the invasion of Georgia in 2008 and hybrid war against Ukraine in 2014; the hybrid attack in 2021 when Lukashenko’s Moscow-controlled regime flew in Middle East migrants to Belarus and then forced them to storm Poland’s eastern border which is also the border of NATO and the EU – all these “alarm bells” did not stop some politicians and leaders from bringing up the need to “understand Russia and its sensibilities”. The representatives of the countries in our region were not believed when they warned that the new infrastructural investments and contracts related to the supply of Russian energy products would sooner or later be used by Moscow as a tool of brutal blackmail. The recent events have proved us right.

 

24 February 2022 is a watershed date in the history of the world. After the tragic conflict in Bosnia and Herzegovina from 30 years ago, a new war has erupted in Europe. Scenes not witnessed here since 1945 are again taking place. Thousands of soldiers and civilians are killed. Villages and cities are being bombed out of existence, while the Russian aggressors do not allow their inhabitants to be evacuated. Their tactics is one of terror and scorched earth. They commit acts of plundering, rape and torture – including against women and children – as well as genocidal mass executions. The on-going investigations carried out by the prosecutors of the International Criminal Court must result in punishing those who gave orders and perpetrated these horrible crimes against humanity.

 

From the very outbreak of the war in Ukraine, the Polish authorities, volunteers and millions of ordinary Poles have helped those fleeing the conflagration. We help citizens of over 150 countries get back to their homes. Almost 3 million people have entered Polish territory, out of which nearly 2 million have stayed. They are mainly women, children and old people. Even though we call them guests rather than refugees, even though they have found shelter in private homes, parish houses, monasteries, health care centres and public buildings rather than transition camps, the situation remains a great challenge for us. By way of comparison, during the migration crisis of 2015, Europe admitted just over 1.8 million people. We urgently need financial support that would be at least as high as the one granted to Turkey after the country received 3 million refugees from the Middle East.

 

First and foremost, however, help must be provided to Ukrainians who are defending themselves against criminal aggression. They need military equipment and unflinching economic pressure put on Russia to weaken its war machine.

 

The fate of our continent is being decided on the plains of Ukraine. It is there that the unbelievably dramatic struggle is waged for the safe future, freedom, identity and reputation of the entire Europe. The time of talking is over. We now have to show solidarity and take firm action.

 

The text is simultaneously published in the Polish monthly "Wszystko Co Najważniejsze" as part of a project carried out with the Poland's central bank (Narodowy Bank Polski) and the Institute of National Remembrance.

 

Ambasada Republicii Polone

Adresă: Aleea Alexandru 23, 011821 Bucureşti, Romȃnia

Telefon: +40 21 30 82 200, +40 21 30 82 210

Fax: +40 21 230 78 32

E-mail: [email protected]

 

 

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.