Când auziți termenul de hipertrofie, de obicei acesta se referă de fapt la hipertrofie ventriculară stângă, care reprezintă îngroșarea (sau hipertrofia) peretelui ventriculului stâng, una dintre cele patru camera ale inimii. Prin hipertrofie, miocardul își pierde din elasticitate, ceea ce duce la o creștere a presiunii pentru a permite inimii să-și umple camera de pompare a sângelui pentru a-l trimite către restul corpului. În cele din urmă, inima nu o să mai reușească să pompeze cu forța necesară deoarece miocardul își va pierde excesiv proprietățile, cee ace va duce la o insuficiență cardiac, sau incapacitatea inimii de a mai asigura aportul necesar de sânge organismului.

 

Hipertrofia ventriculară stângă este mai frecventă la persoanele care au hipertensiune arterială necontrolată. Dar, indiferent de tensiunea arterială, dezvoltarea hipertrofiei ventriculare stângi vă prezintă un risc mai mare de insuficiență cardiacă congestivă și ritmuri cardiace neregulate.

 

Dacă hipertrofia ventriculară stângă este cauzată de hipertensiunea arterială, tratarea tensiunii arteriale ridicate vă poate ajuta să vă ușurați simptomele și poate inversa hipertrofia ventriculară stângă.

 

Cu ce simptome se asociază hipertrofia?

Hipertrofia ventriculară stângă se dezvoltă de obicei treptat. Este posibil să nu prezentați semne sau simptome, mai ales în primele etape ale afecțiunii.

Pe măsură ce hipertrofia ventriculară stângă progresează, este posibil să aveți:

• Dificultăți în respirație
• Oboseală
• Dureri toracice, adesea după exerciții
• Senzație de bătăi rapide ale inimii (palpitări)
• Amețeli sau leșin

 

Când ar trebui să apelați la îngrijiri medicale?

Solicitați asistență de urgență dacă:

• Simțiți dureri în piept care durează mai mult de câteva minute
• Aveți dificultăți severe de respirație
• Aveți o amețeală severă sau vă pierdeți cunoștința
• Aveți dureri de cap bruște, severe, dificultăți de vorbire sau slăbiciune pe o parte a corpului

 

Dacă aveți dificultăți de respirație ușoare sau alte simptome, cum ar fi palpitații, consultați medicul.

Dacă aveți tensiune arterială crescută sau o altă afecțiune care vă crește riscul de hipertrofie ventriculară stângă, este posibil ca medicul să vă recomande întâlniri regulate pentru a vă monitoriza inima.

Pentru un tratament adecvat puteți contacta echipa de medici specialiști cardiologi din cadrul clinicii Physiomedica, clinică medicală de excelență din Cluj-Napoca, care oferă servicii de recuperare medicală, medicină fizică și balneologie, ortopedie, ortopedie pediatrică, pediatrie, cardiologie și medicină internă.

 

Care sunt principalele cauze ale apariției hipertrofiei ventriculare stângi?

Hipertrofia ventriculară stângă poate să apară din mai multe cauze - una este creșterea dimensiunii celulelor musculare cardiace, iar cealaltă este țesutul anormal din jurul celulelor musculare cardiace.

Celulele musculare ale inimii pot crește ca răspuns la un factor care determină ventriculul stâng să funcționeze mai greu, cum ar fi hipertensiunea arterială sau o afecțiune cardiacă. Pe măsură ce volumul de lucru al ventriculului stâng crește, țesutul muscular din peretele camerei se îngroașă ca răspuns la creșterea volumului de muncă, asemenea oricărui alt mușchi din organism. Uneori, dimensiunea camerei în sine (ventriculului) crește, de asemenea.

Hipertrofia ventriculară stângă se poate dezvolta și din cauza unor probleme în structura celulei musculare a inimii. Aceste modificări pot fi legate de un defect genetic. Țesutul anormal din jurul celulelor musculare ale inimii este rezultatul mai multor afecțiuni rare.

 

Factorii care vă pot determina inima să lucreze mai mult decât este normal includ:

1. Hipertensiune arterială (hipertensiune arterială). Aceasta este cea mai frecventă cauză a hipertrofiei ventriculare stângi. Mai mult de o treime dintre oameni prezintă dovezi ale hipertrofiei ventriculare stângi în momentul diagnosticului cu hipertensiune arterială.
2. Stenoza valvei aortice. Această boală este o îngustare a valvei aortice care separă ventriculul stâng de vasul mare de sânge care iese din inimă (aorta). Îngustarea valvei aortice necesită ca ventriculul stâng să acționeze mai mult pentru a pompa sângele în aortă.
3. Antrenament atletic. Antrenamentul intens, prelungit de rezistență și forță poate determina inima să se adapteze pentru a face față sarcinii suplimentare de muncă. Nu este clar dacă acest tip atletic de hipertrofie a ventriculului stâng poate duce la rigidizarea mușchilor inimii și a bolilor.

 

Care sunt principalii factori de risc asociați hipertrofiei?

În plus față de hipertensiune arterială și stenoza valvei aortice, factorii care vă cresc riscul de hipertrofie ventriculară stângă includ:

 

1. Vârstă. Hipertrofia ventriculară stângă este mai frecventă la persoanele în vârstă.
2. Greutate. A fi supraponderal crește riscul de hipertensiune arterială și hipertrofie ventriculară stângă.
3. Istorie de familie. Anumite afecțiuni genetice sunt asociate cu dezvoltarea hipertrofiei ventriculare stângi.
4. Diabet. Riscul de hipertrofie ventriculară stângă este mai mare la persoanele cu diabet.
5. Rasă. Afro-americanii pot avea un risc mai mare de hipertrofie ventriculară stângă decât persoanele albe cu măsurători similare ale tensiunii arteriale.
6. Sex. Femeile cu hipertensiune au un risc mai mare de hipertrofie ventriculară stângă decât bărbații cu măsurători similare ale tensiunii arteriale.

 

Putem preveni hipertrofia?

Cel mai bun mod de a preveni hipertrofia ventriculară stângă cauzată de hipertensiunea arterială este menținerea tensiunii arteriale sănătoase. Pentru a vă gestiona mai bine tensiunea arterială:

• Monitorizați tensiunea arterială ridicată. Cumpărați un dispozitiv de măsurare a tensiunii arteriale la domiciliu și verificați frecvent tensiunea arterială. Programați controale periodice la medicul dumneavoastră.
• Mențineți o greutate sănătoasă. Există o relație directă între excesul de greutate și tensiunea arterială mai mare.
• Faceți-vă timp pentru activitatea fizică. Activitatea fizică regulată ajută la scăderea tensiunii arteriale și menținerea acesteia la niveluri normale. Țintește 30 de minute de activitate fizică moderată în majoritatea zilelor săptămânii.
• Mâncați o dietă sănătoasă. Evitați alimentele bogate în grăsimi saturate și sare și mâncați mai multe fructe și legume. Evitați băuturile alcoolice sau consumați-le cu măsură.
• Renunță la fumat. Renunțarea la fumat îți îmbunătățește starea generală de sănătate și previne atacurile de cord.

 

alternamed.ro