Caracterizată prin insuficiența resurselor financiare pentru achitarea datoriilor către furnizori, insolvența reprezintă o situație pe care nici o companie nu-și o dorește. Este, adesea, asociată eronat cu falimentul, însă, în starea de insolvență, businessul poate supraviețui, în timp ce falimentul face referire la un proces formal și voluntar al stării de insolvență și se aplică în scopul lichidării unei societăți. Totuși, chiar dacă poate permite redresarea firmei, insolvența îi sperie pe cei mai mulți antreprenori. De aceea, este important să te documentezi temeinic despre ce presupune intrarea în acest impas ca să știi de ce să te ferești.

Ce este insolvența?

În termeni simpli, insolvența este o situație în care ajunge o societate comercială în momentul în care nu-și mai poate plăti datoriile. Sau, mai pe scurt, când valoarea activelor sale este mai mică decât cea a pasivelor. Această stare este reglementată de Legea nr. 85/2014, completată și modificată prin OUG nr. 88/2018. Potrivit articolului 5 al acestei legi, insolvența este definită ca o stare a patrimoniului unui debitor ce se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru a achita datoriile certe, lichide și exigibile.

Procedura de insolvență se aplică tuturor celor care exploatează o întreprindere: operatorii economici, întreprinzătorii, comercianții sau orice alte persoane autorizate să desfășoare activități profesionale ori economice. Starea de insolvență poate fi generală sau simplificată. În primul caz este vorba despre reorganizarea judiciară și se încearcă redresarea firmei, în timp ce procedura simplificată înseamnă că debitorul intră direct în faliment, dacă respectă anumite condiții.

Cum se deschide procedura de insolvență?

O companie intră în insolvență dacă veniturile sale sunt mai mici decât cheltuielile. Valoarea prag pentru deschiderea stării de insolvență este de 40.000 de lei, atât pentru cererile creditorului cât și ale debitorului. În cazul datoriilor salariale, pragul este de 6 (șase) salarii medii brute pe economie/salariat. Prevederile legale menționează două situații:

• Prezumția de insolvență apare după o perioadă de 60 de zile de la data scadentă, dacă debitorul nu-și mai poate plăti creanțele față de unul sau mai mulți debitori;
• Insolvența este iminentă dacă se dovedește că debitorul nu va reuși să achite la scadență datoriile pe care le are, cu resursele bănești de care dispune la data scadenței.

Procedura de insolvență poate fi aplicată doar de către instanțele judecătorești, administrator judiciar, judecător sindic și lichidator judiciar. Aceasta poate fi deschisă la solicitarea debitorului, a unuia sau mai multor creditori ori a altor persoane sau instituții prevăzute de lege în mod expres. Dacă o firmă consideră că nu-și mai poate plăti datoriile, atunci poate înainta o cerere către tribunal pentru a intra în insolvență, solicitare ce va fi însoțită și de alte acte doveditoare: ultima situație financiară anuală sau lista completă a bunurilor. În situația în care creditorul vrea ca firma restantă să intre în insolvență, atunci, de cerere se va ocupa judecătorul sindic. Acesta va înștiința debitorul, care are la dispoziție 10 zile pentru a contesta sau recunoaște starea de insolvență.

Care sunt avantajele și dezavantajele insolvenței?

Odată cu acceptarea stării de insolvență, firma debitoare are șansa de a se redresa prin aplicarea unui plan de reorganizare. De asemenea, nu mai există riscul executării silite și sunt blocate anumite penalități pentru firmă. La capitolul dezavantaje, debitorul va avea restricții în a participa la licitațiile publice, imaginea firmei va avea de suferit, nu va putea să-și mai declare stare de insolvență timp de 5 ani și are la dispoziție doar o perioadă limitată, de 3 ani, ca să-și redobândească echilibrul financiar. Bineînțeles, riscul ca afacerea să nu supraviețuiască este destul de mare.

Cum poate fi prevenită insolvența?

O firmă ajunge în insolvență atunci când nu poate ține pasul cu piața actuală, dispune de un management ineficient sau necalificat, lipsește evidența contabilă ori planurile de creștere prea ambițioase au diminuat fondurile societății. Principala modalitate prin care poate fi evitată procedura de insolvență este realizarea unor bugete realiste și urmărirea permanentă a fluxului de numerar.

Este indicat să fii la curent cu toate detaliile referitoare la procedura de insolvență, pentru propria companie, dar și să cunoști situația partenerilor de afaceri. În mod sigur, antreprenorii nu-și doresc insolvența, dar, nici nu vor să colaboreze cu o altă societate care nu are posibilitatea de a-și plăti furnizorii. De aceea, pentru proiecte de succes, mai bine faci o verificare firmă gratuit ca să știi ce demersuri să faci pentru evitarea unui impas financiar.

termene.ro