COD GALBEN: 16-07-2020 ora 18 Intre 18:30 si 20:00 se va semnala averse ce vor cumula 20...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și posibil grindină de mici dimensiuni in Județul Neamţ, Județul Neamţ;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Autostrada, care ar trebui sa faca legatura intre capitala Bucuresti si granita de vest a Romaniei, este putin probabil sa fie finalizata pana in 2030, potrivit raportului citat de distante rutiere romania.

Un raport intocmit de Curtea de Conturi Europeana (ECA) evidentiaza intarzierile semnificative in mai multe proiecte majore de infrastructura din Uniunea Europeana (UE), inclusiv pe autostrada A1 din Romania. Autostrada, care ar trebui sa faca legatura intre capitala Bucuresti si granita de vest a Romaniei, este putin probabil sa fie finalizata pana in 2030, potrivit raportului citat de distante rutiere romania.

Una dintre cauzele intarzierilor inregistrate in acest proiect este birocratia ridicata care impiedica implementarea eficienta a acestuia. "In Romania, autostrada A1 de 582 km lungime este planificata si implementata sub forma unui numar mare de proiecte mici. Permisele trebuie obtinute pentru fiecare din aceste parti. Am calculat ca este necesara o autorizatie de construire la 7 km de autostrada si o autorizatie de mediu la 26 km", se arata in raportul ECA.

O alta problema o reprezinta forta de munca de care Romania duce lipsa. Desi angajatii in constructii nu pot avea un salariu net mai mic de 2362 de lei, un beneficiu important, acestia prefera sa lucreze in afara tarii.

Documentul mentioneaza, de asemenea, consecintele semnificative ale acestor intarzieri. "Traficul care va folosi in viitor autostrada A1 din Romania este in prezent obligat sa foloseasca drumuri nationale cu doua benzi. Aceasta situatie produce efecte negative semnificative, precum blocaje zilnice si siguranta rutiera redusa. Comparand numarul si tipul de accidente de-a lungul timpului, am observat ca numarul de accidente si victime pe aceste drumuri este mult mai mare decat media Romaniei si 92 dintre ele au implicat coliziuni frontale."

Raportul abordeaza, de asemenea, implementarea ineficienta a proiectului. "De exemplu, in Romania, intre Lugoj si Deva, o portiune finalizata a autostrazii A1, co-finantata cu 12,4 milioane de euro, bani din fonduri Europene, nu este utilizata in prezent. In apropiere de Deva, doua tronsoane de drum, construite intr-un interval de timp de doar sapte ani, au fost conectate gresit. Drept urmare, au trebuit demolate 800 de metri de autostrada deja construita pentru a reconstrui corect conexiunea.

In plus fata de partea care trebuia reconstruita (estimata la o valoare de 3,2 milioane de euro), lucrarile de demolare au costat aproape un milion de euro, din care UE a cofinantat jumatate de milion. 3,7 milioane de euro din banii UE cheltuiti astfel pot fi considerati irositi", a concluzionat Curtea de Conturi Europeana.

Autostrazii A1 a Romaniei, unul dintre proiectele de infrastructura esentiale ale tarii, ii lipseste inca partea de mijloc, intre Pitesti si Sibiu. Acest segment de autostrada a intarziat mult din cauza provocarilor pe care le prezinta, deoarece trebuie sa traverseze Muntii Carpati. Au fost scoase la licitatie portiunile mai usoare ale autostrazii Sibiu-Pitesti, dar cele mai dificile sunt inca in faza de planificare.


Distante Rutiere

seobucharest@gmail.com

 

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.