Abu Muhammad Ilyas ibn Yusuf, cunoscut sub pseudonimul Nizami Ganjavi, s-a născut în august 1141 în orașul Gandja. Deși familia nu avea un venit foarte mare (tatăl lui Nizami era angajat artizanal), cu toate acestea, tânărul a primit o educație strălucitoare pentru acea vreme. A studiat matematica superioară, astranomie, chimie, medicină, geografie, istorie, logică și limbi străine. Nu în sensul pur al acestei științe, dar poezia i-a adus faimă lui Ilyas și i-a dat motive să adauge „Nizami” la numele său, ceea ce înseamnă „organizator de cuvinte”. Întreaga viață a lui Nizami s-a petrecut în orașul Gandja, de unde vine numele său Ganjavi.

În secolul XII, Gandja a fost un centru nodal important pe Marea Rută a Comerțului. Cu doi ani înainte de nașterea poetului, orașul a fost distrus de un puternic cutremur. Gandja a fost restaurat în mai mulți ani, motiv pentru care copilăria și tinerețea poetului a trecut în triste ruine.

Nizami este un reprezentant luminos al Renașterii Estice și Mondiale. Opera lui Nizami este o contribuție nu numai pentru literatura Orientului, ci și al Occidentului. Goethe îl considera pe Nizami unul dintre cei șapte poeți strălucitori din toate timpurile. Nizami Ganjavi a lăsat o amprentă profundă nu numai în literatura natală, ci în întreaga literatură mondială. Creațiile sale au fost traduse în multe limbi, oamenii de știință din diferite țări studiază operele sale. El a îndemnat oamenii la bunătate, compasiune, a susținut relații de prietenie între națiuni, a denunțat furios conducătorii- tirani și a visat la un regat al dreptății. Forma de artă a poeziei lui Nizami este, de asemenea, perfectă. Tradițiile poetice stabilite de el au fost continuate de mulți poeți orientali (Dekhlevi, Navoi, Fizuli etc.), ecouri ale temelor operelor sale pot fi văzute în literatura occidentală (Goethe, Gozzi, Shakespeare etc.).

Nizami a fost o persoană educată excelent. Poeții din acea vreme au fost însărcinați de a avea o idee bună despre multe discipline științifice, cu toate acestea, chiar și în contextul lor, Nizami diferă favorabil. A început să scrie poezii în tinerețe.

Biografia lui Nizami este pe deplin conectată cu orașul natal, Gandja. Nu a considerat că este posibil să devină un poet cunoscut , nevrând să se despartă de libertatea de a crea, dar, în același timp, potrivit tradițiilor, a dedicat lucrări conducătorilor feudali, primind mici beneficii pentru aceasta.

Moștenirea poetică a lui Nizami este formată din cinci mari poeme sub titlul general „Hamse” („Cele cinci”) și gazele ( lucrare poetică lirică). Cinci poezii scrise de Nizami - „Comoara misterelor”, „Leyla și Majnun”, „Șapte frumoase”, „Cronica lui Alexandru cel Mare”, „Kosro și Șirin” au intrat în tezaurul poeziei azerbaidjene. Materialul pentru aceste poezii-roman a servit drept eveniment în istoria mondială și teme romantice din viața diferitelor popoare.

De asemenea, moștenirea creației sale include o  colecție de poezii „Divan”; Din aceasta au supraviețuit 116 gazele, 30 rubai (catrene), câteva kasydi (una dintre formele poemului liric) și chituri (un poem cu o singură temă și o compoziție simplă ca proverb și aforism).

Căsătoria lui Nizami cu o sclavă, trimisă ca dar, a devenit o provocare pentru societate. O sclavă în acele zile era o creatură nemulțumită, care ea însăși nu putea conta pe fericire, cu excepția faptului că stăpânul îi va fi milostiv. Dar Nizami o numește pe Afak soția sa, în fața tuturor, o introduce în casa lui și, în plus, îi face un portret, îi dă în lumea sa imaginea nemuririi, lucru la care nu se așteptau patronii care au propus pe ea saci de aur. Poetul nu a putut fi cumpărat sau corupt de luxul palatelor. Covoarele s-au descompus în palatele Sultanului, palatele au devenit ruine, comorile au dispărut în diferite țări, iar lumii i-a lăsat poezii- comorile nemuritoare ale geniului uman.

Născut în Azerbaidjan, în Gandja, pe pământ natal, și-a dezvoltat talentul, hrănit din originile poveștilor populare, transmițând caracterul eroilor populari, Nizami este legat în mod inseparabil de oamenii din Azerbaidjan cu întreaga sa viață și toată creativitatea sa. A trăit mândru și sincer. Porunca Lui a fost străpunsă de credință profundă și adevăr.

Poemele lui Nizami dedicate înduioșătoarei iubiri a eroilor, au provocat un răspuns călduros de la creatorul nemuritorului “Faust”, Goethe, care a scris: „ El îi afișează pe Majnun și Leyli, Khosrova și Shirin - cupluri iubitoare; ei sunt sortiți unul altuia prin premoniții, soartă, natură, obicei, înclinație, pasiune; despărțiți de capriciu, încăpățânare, șansă, constrângere și violență; din nou reunite miraculos și, în sfârșit, din nou, într-un fel sau altul, sfâșiate unele de altele și deconectate. Din acest conținut, în prelucrarea sa, rezultă o aspirație ideală, nicăieri găsita satisfacție. Farmecul poeziilor este mare, diversitatea este nesfârșită”. Probabil, nu ar fi o exagerare să presupunem că marele Shakespeare, creatorul tragediei care „nu este mai tristă în lume” despre dragostea lui Romeo și Julieta, a fost inspirat din imaginile lui Majnun și Leyli. Se pare că Romeo și Julieta ar putea fi pe bună dreptate numiți „Majnun și Leyli ai Europei”.

Marele poet a murit pe 12 martie 1209 în Gandja, la vârsta de 68 de ani. La locul înmormântării sale a fost ridicat un complex memorial grandios, care se află la intrarea în orașul Gandja din partea de sud-vest.

1991 a fost declarat de UNESCO anul Nizami în onoarea a 850 de ani ai poetului.

În 2011, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a semnat un decret cu privire la celebrarea solemnă a celei de-a 870-a aniversări a lui Nizami Ganjavi, iar Fundația Heydar Aliyev, condusă de prima vicepreședinte Mehriban Aliyeva, a publicat lucrările poetului traduse în mai multe limbi străine.

În 2012, conform decretului președintelui Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a fost creat un centru internațional sub auspiciile Consiliului Internațional, cu scopul de a promova moștenirea marelui poet azerbaidjan, Nizami Ganjavi, în lume.

Dr. Huseyn N. Najafov,

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar

al Republicii Azerbaidjan în România