COD GALBEN: 27-11-2020 ora 22 Intre 22:30 si 02:00 se va semnala ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 m in Mun. Bucureşti; COD GALBEN: 27-11-2020 ora 21 Intre 21:00 si 02:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Bacău, Județul Botoşani, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui; COD GALBEN: 27-11-2020 ora 21 Intre 21:00 si 00:00 se va semnala Ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Olt, Județul Dolj, Județul Mehedinţi; COD GALBEN: 27-11-2020 ora 20 Intre 20:10 si 23:00 se va semnala ceață care va determina scăderea vizibilității, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 27-11-2020 ora 20 Intre 20:00 si 02:00 se va semnala ceață care va determina scăderea vizibilității, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Prahova, Județul Buzău, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Teleorman, Județul Dâmboviţa;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Abordarea recesiunii profunde care va urma inevitabil crizei coronavirus trebuie să iasă din dihotomia clasică a celor două școli care au dominat acțiunea macroeconomică în ultimul secol: neolibertarianismul urmașilor lui von Mises, care lasă totul la mâna pieței, reducând la minim rolul statului, și intervenționismul keynesian, care mizează pe pe un stat puternic ce pompează bani în în proiecte de dezvoltare structurală, aducătoare de joburi, susține senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, într-o postare-comunicat pe o rețea de socializare.

 

Cred că raspunsul (la criza economică ce va urma pandemiei – n.red.) nu îl putem găsi doar prin analiza economică clasică pe model neolibertarian sau keynesian pentru că viața noastră se va schimba profund. Comportamentul oamenilor se va schimba. Cu cât se va prelungi mai mult criza, cu atât vom ințelege că societatea de consum are o capacitate limitată, că viața nu se reduce la a schimba automobilul cât de des putem și a defila îmbracati elegant la mall.

 

Răspunsul senatorului înclină spre intervenționismul keynesian, cuplat însă – și aici e noutatea abordării - la o distribuție a pierderilor la nivelul întregii societăți, inclusiv a celor bogați: ”Cum vom stimula activitățile economice care susțin locurile de muncă? Prin recâștigarea încrederii. Încrederea, in perioada post criză, va insemna ca oamenii să simtă că efortul economiei este egal împarțit în societate. (...) Refacerea postcriză trebuie să implice echilibrat toți cetățenii.

 

Sursa de inspirație a fostului ministru al mediului de afaceri o reprezintă economistul american Joseph Stiglitz, un critic acerb, de pe poziții de stânga, al strategiilor prin care s-a ieșit din criza din 2008, strategii care au privilegiat marile business-uri și au aruncat povara pierderilor pe umerii celor mulți, generând precaritate și o adâncire fără precedent după al doilea război mondial a decalajului între bogați și săraci: 

 

Costurile crizei din 2008 au fost suportate de cei multi, o spune Stieglitz foarte sugestiv vorbind despre "socializarea pierderilor si privatizarea profiturilor". Băncile și marile corporații au ieșit și mai puternice din criză. Clasa de mijloc a pauperizat, iar numărul celor săraci s-a mărit. Inegalitățile au atins cote mai mult decât alarmante.

 

Ordonanța de suspendare a ratelor bancare pe durata crizei coronavirus propusă de ministrul Cîțu, un susținător declarat al abordărilor neolibertariene, continuă să favorizeze băncile - cărora, printre altele, le-a făcut cadou deja celebra „dobândă la dobândă.”  

 

Programele pro-austeritate, impuse după criza din 2008 guvernelor de către Banca Mondială, FMI și BCE sunt în acest nou context caduce și contraproductive, susține Ștefan Radu Oprea, care nu ezită să folosească cuvinte tabu în spațiul românesc, precum „întărire a statului”, „naționalizare” sau „venit minim garantat”:

 

„Statul va trebui întărit in perioada urmatoare pentru a putea lua măsurile necesare. Gândiți-vă că astăzi se vorbeste in Germania despre posibile naționalizări pentru salvarea locurilor de muncă. (...) Ideile noi precum venitul minim garantat pot fi soluții care să transforme cercul vicios într-unul virtuos.”

 

prin THE ADDRESS

ch@clahar.eu

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.