„Inteligența artificială va fi motorul unei schimbări de paradigmă și, am putea spune, o nouă revoluție. AI este noua revoluție industrială, industriile deja se adaptează și companiile își fac planurile în mod inovator, realizând imensul potențial de a eficientiza întreaga activitate folosind tehnologiile viitorului”,  spune George TUDOR, CEO IT Teams.

An de an, mii de antreprenori și aspiranți se înghesuie la capătul pământului, încercând să-și transforme visele în realitate. Ce face Silicon Valley să fie ce a ajuns în ziua de azi și cum a devenit locația celui mai mare centru tehnologic din lume? Ce face mai exact ca această anumită regiune din California să fie atât de propice pentru fondarea și dezvoltarea unei companii?

Este, evident, o combinație de elemente responsabile pentru Silicon Valley, dar să aruncăm mai întâi o privire la locul de unde a început totul.

În 1884, magnatul feroviar și fost guvernator al statului California, Leland Stanford, împreună cu soția sa, și-au anunțat decizia de a construi o universitate pentru a comemora moartea unicului lor copil, Leland Jr. Universitatea Stanford a fost oficial deschisă pe 1 octombrie 1891 și chiar oferea cursuri gratuite în primii săi ani.

Fred Terman a fost profesor la Universitatea Stanford, vestit pentru succesele sale în asistarea studenților în vederea înființării mai multor companii. Printre studenții săi se numără Bill Hewlett și Dave Packard, cunoscuți pentru înființarea Hewlett-Packard în 1939 în garajul lor.

Politicile pro-antreprenoriale ale Universității Stanford au atras studenți nerăbdători să sară în mijlocul acțiunii. Prin colaborarea dintre mediul academic, sectorul privat și guvern, terenul fertil din Silicon Valley a început să dea roade.

Să privim Silicon Valley așa cum este ea astăzi, o vale de 67 de kilometri între San Jose și San Francisco. Este punctul central al mai multor giganți responsabili pentru modelarea tehnologiei așa cum este în momentul de față. Printre numele mari se numără Apple, Intel, Google, Lockheed Martin, HP, TESLA Motors, ORACLE, AMD, NVIDIA, Cisco, Electronic Arts, Facebook și Netflix. Odată cu nașterea acestor companii, inginerii și programatorii ambițioși, care visau la un asemenea loc de muncă, s-au îndreptat către Universitatea Stanford. Admiterea la universitate a devenit extrem de competitivă, ceea ce nu a făcut decât să avantajeze întregul sistem din Silicon Valley, atrăgând și mai multe talente.

Veștile despre numărul tot mai mare de companii de succes s-au răspândit imediat, atrăgând rapid bani, investitori și toate celelalte elemente necesare. Din cauza abundenței de bani și oportunități, oricine cu o idee și un vis a început să se uite înspre Silicon Valley după răspunsuri. Diferența dintre Silicon Valley și orice alt loc a fost echilibrul între averea personală și cea instituțională. Acest fapt a inspirat stabilitate și încredere, ceea ce este absolut necesar în lumea investitorilor.

În momentul de față, nu există o abordare standard care să garanteze succesul unui start-up. Acceleratoarele din întreaga lume își perfecționează în mod constant metodologiile în speranța de a-și optimiza formulele de lansare a start-up-urilor. Printre cei câțiva numitori comuni care contribuie în mod evident la lansarea unui start-up reușit, putem enumera antreprenorul ambițios cu viziune, echipa de angajați foarte talentați, o fundație pentru generarea de inovații și idei noi, accesul la capital pe termen scurt și lung, precum și firmele de tehnologie care doresc să investească fonduri sau să achiziționeze societățile mai mici aflate în dezvoltare rapidă.

Din punct de vedere istoric, Europa a fost în dezavantaj în comparație cu Silicon Valley în ceea ce privește accesibilitatea unor fonduri mari de capital. Pur și simplu nu au fost disponibile suficiente corporații în domeniul tehnologic pregătite și dispuse să investească bani în start-up-uri. Lipsa finanțării inițiale și a oportunităților de creștere promițătoare a îndepărtat tinerii antreprenori, forțându-i să caute în altă parte. Chiar și unele dintre cele mai promițătoare companii din Europa au fost nevoite la un moment dat să traverseze oceanul pentru a avea acces la capitalul din Silicon Valley. Se spune că, la un moment dat, într-o clădire din Palo Alto se găsea mai mult capital decât în întregul ecosistem european al capitalului de risc.

Sfârșitul anilor ‘90 a fost un mare eșec pentru firmele europene de investiții financiare, atât de mare încât orice implicare în capitalul de risc era întâmpinată cu batjocură și etichetată ca „joc pierzător” - nimeni nu credea că se mai puteau face bani în acest fel.

Printre marile companii europene nefericite s-au numarat NetPartners, 3i Group, Apax, Quester și Frontiers Capital. Europa nu a dus niciodată lipsă efectivă de antreprenori talentați sau de angajați creativi – nu a fost nevoie la final decât de instrumentele potrivite, de combinarea corectă a acestora și de a le face accesibile antreprenorilor.

Nu putem decât să ne întrebăm: Va depăși Europa Silicon Valley în următorii ani?

Studiul este gratuit integral și este disponibil în limba română pe website-ul www.smartalliance.ro/news și în limba engleză pe www.it-teams.com/news