Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Criza de pe piaţa forţei de muncă determină companiile din România să apeleze la tot felul de strategii pentru a atrage muncitori calificaţi. În timp ce unele firme folosesc drept avantaj ofertele salariale atractive, alte companii preferă să se îndrepte spre forţa de muncă străină. Iată care sunt cauzele care au condus la apariţia acestui deficit de forţă de muncă şi ce soluţii sunt adoptate pentru a depăşi acest fenomen:

Cauzele care au dus la deficitul de forţă de muncă din România

În ultima perioadă, marea provocare a companiilor din România a devenit aceea de a găsi angajaţi profesionişti, care să ştie meserie şi să lucreze eficient în echipă. Din păcate, aceşti angajaţi au cam dispărut de pe piaţa de muncă din România, deoarece majoritatea au migrat spre ţările vestice, care oferă condiţii de muncă la standarde mai înalte. Salariile mai mari din Occident i-au convins pe muncitorii calificaţi să renunţe la job-urile din România şi i-au făcut să spere la un viitor mai bun pentru familiile lor. Totuşi, anumite studii recente arată că 32% dintre muncitorii români care au plecat în străinătate, ar fi dispuşi să se întoarcă în ţară.

O altă cauză care a dus la apariţia acestei crize de forţe de muncă este şcoala românească. Problemele din învăţământul românesc îi afectează pe tineri, aceştia nefiind pregătiţi corespunzător pentru piaţa muncii. Conform studiilor, în România, aproximativ 19% dintre tineri abandonează şcoala, spre deosebire de restul Europei, unde rata de abandon şcolar este de 11%.

De asemenea, şi fenomenul fluctuaţiei personalului a condus la apariţia unei crize a forţei de muncă. Acest fenomen a apărut din cauza organizaţiilor care folosesc procese de recrutare tot mai agresive, ignorând procesul de selecţie.

Tendinţe de recrutare în 2019

Multe companii din România au încercat să-şi atragă angajaţii cu oferte avantajoase de salarii şi cu tot felul de facilităţi, însă, din câte se pare, nu au reuşit să rezolve problema forţei de muncă. Unele organizaţii din România au decis să-şi pregătească singure viitorii angajaţi, încă de pe băncile şcolii, asigurându-şi astfel propria echipă calificată de muncitori.

În 2019, firmele de HR s-au axat tot mai mult pe contractele cu angajaţi flexibili, cu spirit antreprenorial. Astfel, ideea de parteneriat pe proiect cu un freelancer a devenit o practică tot mai populară pe piaţa muncii. Companiile preferă acum să colaboreze cu specialişti independenţi pentru diverse proiecte, beneficiile fiind multiple – de la reducerea costurilor cu forţa de muncă, până la cele logistice, cum ar fi amenajarea unui birou sau decontarea transportului.

O altă tendinţă întâlnită în rândul companiilor de recrutare din România este cea importului de angajaţi din ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene.  În ultimii ani, Asia a devenit o sursă demnă de luat în seamă pentru recrutări, deoarece nivelul de trai al populaţiei de acolo este unul destul de scăzut.

Personalul asiatic, colacul de salvare?

Criza muncitorilor necalificaţi i-a determinat pe foarte mulţi patroni şi directori de firme din România să se reorienteze către forţa de muncă din Nepal sau Vietnam.  Companiile care au fost nevoite să recurgă la angajarea muncitorilor asiatici sunt cele din industria HoReCa, din zona de agricultură, construcţii şi producţie.

Angajatorii apelează la această strategie din cauza scăderii dramatice a natalităţii, dar şi a migraţiei anumitor categorii sociale, către ţări mai dezvoltate. De asemenea, decizia companiilor de a lucra cu muncitori asiatici a fost determinată şi de schimbările generate de folosirea noilor tehnologii şi de incapacitatea sistemului de învăţământ de a se adapta la nevoile actuale ale pieţei şi ale angajatorilor.

Importul de forţă de muncă din Asia poate aduce şi o serie de avantaje pentru România, cum ar fi dezvoltarea unor comunităţi culturale, de la care românii vor putea învăţa diverse tradiţii şi obiceiuri culinare. Prezenţa muncitorilor asiatici pe teritoriul României contribuie la multiculturalism şi ne oferă posibilitatea de a consolida mai bine politicile de toleranţă etnică.

 

Aşadar, companiile din România încearcă să treacă peste criza forţei de muncă, apelând la tot felul de strategii. În timp ce unele firme preferă să-şi instruiască de la zero viitorii angajaţi, alte companii au ales să angajeze deja muncitori calificaţi, veniţi din afara Europei.

 

 

work-finder.eu

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.