COD GALBEN: 21-02-2018 Intre 04:00 si 10:00 se va semnala intensificări ale vântului care la rafală vor depăși local 75-85 km/h, iar la munte 95-100 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Caraş-Severin;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:






În anul 1919, când diplomaţia azerbaidjană făcea primii paşi, la Baku funcţionau misiuni diplomatice din 16 state, inclusiv SUA, Marea Britanie, Franţa, Italia, Suedia, Elveţia, Belgia, Iran, Polonia şi Ucraina. Până în aprilie 1920, Azerbaijan a avut misiuni diplomatice şi consulate în Georgia, Armenia, Iran, Turcia, Ucraina etc. După recunoaşterea de facto a independenţei Azernbaijanului la Conferinţa de Pace de la Paris din 11 ianuarie a aceluiaşi an, guvernul a pregătit un proiect de lege privind înfiinţarea misiunilor diplomatice în Europa de Vest şi America. După ocuparea de către Rusia bolşevică şi formarea ulterioară a URSS, activitatea privind politică externă independentă a Azerbaidjanului a fost întreruptă complet. La 8 octombrie 1923, prin ordinul Consiliului Comisarilor Poporului din Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană, toate misiunile diplomatice ce funcţionau în Azerbaidjan , cu excepţia misiunilor Turciei şi Iranului, au fost desfiinţate. Numai în anul 1944, spre sfârşitul Marelui Război pentru Apararea Patriei, Kremlinul sovietic, condus de interesele sale strategice, a considerat necesar să creeze Comisariatele Populare ale Afacerilor Externe în republicile Uniunii, inclusiv în RSS Azerbaidjan, aceste instituţii având un caracter pur formal.





La sfârşitul secolului al XX-lea, Azerbaidjanul şi-a câştigat din nou independenţa ca urmare a prăbuşirii URSS şi s-a confruntat cu necesitatea de a-şi construi activităţile de politică externă. După revenirea la putere a omului de stat cu o solida experienţă, Heydar Aliyev, procesul de construire a statului a crescut la un nivel calitativ nou, ceea ce a afectat şi sistemul Ministerului Afacerilor Externe. Pe baza patrimoniului istoric şi a particularităţilor poziţiei geopolitice a Azerbaidjanului, s-a format o strategie de politică externă multi-vectorială şi echilibrată, care continuă cu succes şi astăzi, bazată pe interesele naţionale ale Azerbajanului şi în conformitate cu provocările şi cerinţele vremii.



Politica externă a Azerbaidjanului în regiune şi dincolo de aceasta este caracterizată de spiritul de bună vecinătate, de cooperare reciproc avantajoasă şi de relaţii de parteneriat reciproc. Fără a intra în blocuri militare şi politice, Azerbaidjanul a format o atmosferă de securitate "discretă", acţionând nu ca un "consumator", ci ca un "producător" şi garant al securităţii în regiune şi acum este perceput ca un vrednic partener de încredere. Legăturile extinse cu ţările din America Latină, Africa şi Asia de Sud-Est servesc drept un indicator clar al autorităţii azerbaidjene crescânde în zona internaţională. În cuvintele teoreticianului politic Joseph Nye, politica urmărită de Azerbaidjan ar putea fi numită "Smart Power". Pe de altă parte, ar fi mai bine să ne referim la o politică externă independentă într-o regiune atât de complicată şi într-o ordine mondială haotică şi în cruciada crizelor politice, economice, militare şi, eventual, asigurarea securităţii în ciuda tuturor lucrurilor ca Putere Inteligentă.





În general, sarcinile atribuite departamentului de politică externă în discursul şefului statului, plecând de la ameninţările şi provocările sistemului modern de relaţii internaţionale, pot fi clasificate în felul următor:

-Soluţionarea conflictului militar armeano-azerbaijan în conformitate cu normele şi principiile dreptului internaţional şi rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU cu privire la graniţele Azerbaidjanului recunoscute de comunitatea internaţională pe baza integrităţii şi suveranităţii sale teritoriale;

-?inând cont de absenţa surselor interne de risc în Azerbaidjan - protejarea ţării de riscurile externe şi asigurarea securităţii sale prin intermediul unei politici atente;

-Neintervenţia în afacerile interne ale statelor şi susţinerea relaţiilor interstatale care neagă interferenţele externe

-Evitarea acţiunilor şi iniţiativelor internaţionale ce nu corespund intereselor naţionale ale Republicii Azerbaidjan şi urmărirea unei politici, bazată pe interesul naţional

-Extinderea cooperării cu organizaşiile internaţionale şi extinderea diplomaţiei multilaterale

-Menţinerea aderării la valorile spirituale şi religioase naţionale, pornind de la bogata experienţă formată de-a lungul secolelor - promovarea dialogului interreligios şi intercultural, precum şi a multiculturalităţii

-Creşterea competitivităţii economiei naţionale, extinderea exporturilor şi obţinerea accesului la pieţe noi pe fondul crizei financiare şi economice globale şi a scăderii preţului petrolului

-Finalizarea proiectelor TANAP şi TAP în conformitate cu programul şi lansarea Coridorului Sudic de Gaz

-Finalizarea lucrărilor pe coridoarele de transport Est-Vest şi Nord-Sud





În contextul înrăutăţirii crizelor şi a conflictelor specifice perioadei Războiului Rece, discordiei geopolitice, apariţiei unor noi forme şi manifestări ale terorismului, precum şi a ameninţărilor asimetrice, aceste sarcini strategice iau în considerare imperativul timpului şi vizează asigurarea dezvoltării durabile şi securităţii din Azerbaidjan pe termen lung.



După cum e menţionat în discursul Preşedintelui Republicii Azerbaidjan, soluţionarea conflictului armeano-azerbaijan rămâne principala prioritate a politicii externe. Transferul ideologiei "marii Armenii, formată de peste 200 de ani, la planul militar-politic şi începerea de către Armenia a unui război împotriva Azerbaidjanului, care a dus la ocuparea a 20% din teritoriul său, epurarea etnică sângeroasă şi expulzarea unui milion de Azerbaidjeni, constituie principala ameninţare la adresa securităţii noastre. Poziţia Azerbaidjanului pe această temă are un caracter decisiv şi principial: Nagorno-Karabah este o parte inalienabilă a Azerbaidjanului. Azerbaidjanul nu se va împăca niciodată cu ocupaţia şi nu va permite niciodată crearea unui al doilea stat armean pe teritoriul său. Aceasta este tocmai poziţia strategică a Azerbaidjanului în procesul de negociere, care a fost subliniată de şeful statului în baza voinţei poporului azerbaidjan. Evenimentele din 4 iulie ale anului curent, când satul paşnic Alkhanli din districtul Fizuli din Azerbaijan a fost supus focului de artilerie din apropierea poziţiilor armene - drept rezultat, o fetiţă de doi ani şi bunica ei au fost ucise şi un alt cetăţean a fost rănit - arată adevărata faţă a Armeniei, care încearcă să submineze prin provocări negocierile şi eforturile de mediere ale copreşedinţilor Grupului de la Minsk din cadrul OSCE.



Confruntându-se cu o ameninţare tradiţională reprezentată de agresiunea armeană, Azerbaidjanul ia în serios riscurile noi şi asimetrice, precum şi ameninţările carasteristicele perioadei moderne, care provin din exterior, şi ia măsurile necesare pentru a le preveni. Azerbaidjanul nu are surse interne de risc. Odată cu profesionalismul înalt al agenţiilor de aplicare a legii şi al serviciilor speciale, baza fundamentală a stabilităţii în ţară este reprezentată de politica socio-economică potrivită şi paşii consecvenţi şi deliberaţi spre a construi o societate multiculturală incluzivă. În plus, Azerbaidjanul desfăşoară o politică de securitate, care duce la o ameliorare constantă a bunăstării poporului şi la protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.



Republica Azerbaidjan sprijină activ eforturile comunităţii internaţionale pe o bază bilaterală şi multilaterală, menite să consolideze securitatea internaţională şi să depăşească conflictele care servesc drept teren fertil pentru terorism, radicalism şi extremism şi pentru proliferarea armelor de distrugere în masă. Azerbaidjanul contribuie, de asemenea, la consolidarea mecanismelor şi mijloacelor internaţionale existente în această direcţie şi la sporirea eficienţei acestora.



Azerbaijanul promovează construirea unui sistem de relaţii internaţionale bazate pe statul de drept şi sprijină eforturile care vizează acest lucru. Înfiinţarea Naţiunilor Unite după cel de-al doilea război mondial, instituţionalizarea rapidă a relaţiilor internaţionale în general şi standardizarea normelor şi principiilor dreptului internaţional, au redus riscul şi ameninţarea războiului, dar nu au reuşit să le elimine complet. Una dintre exemplificările acestei situaţii este agresiunea militară a Armeniei împotriva statului vecin. Azerbaijanul nu intervine în afacerile altor state şi nu permite altor state să intervină în afacerile sale interne.





Unul dintre fundamentele importante pentru construirea unui sistem de relaţii internaţionale corecte şi sigure este promovarea unui dialog între culturi şi civilizaţii şi multiculturalismul. Din păcate, în lumea modernă există un număr tot mai mare de oameni care doresc să transfere conflictul civilizaţiilor de la teorie la practică. Azerbaidjanul, oferind nu numai existenţa, ci şi dezvoltarea multiculturalismului, cu tradiţii seculare de toleranţă şi politică de stat de succes, sprijină dialogul civilizaţiilor şi culturilor la nivel mondial cu modelul său propriu. Primele Jocuri Europene, Forumul Alianţei Civilizaţiilor ONU de la Baku, Forumul privind dialogul intercultural şi procesul de la Baku, în general, cea de a 4-a Ediţie a Jocurilor de Solidaritate Islamică - toate acestea reprezintă contribuţia Azerbaidjanului la realizarea acestui scop major.



Una dintre sarcinile importante ale politicii externe ale Azerbaidjanului este dezvoltarea cooperării cu organizaţiile internaţionale. În sistemul relaţiilor internaţionale, diplomaţia multilaterală ar trebui să prevaleze asupra acţiunilor unilaterale, să fie auzită vocea tuturor statelor, indiferent de teritoriu şi de populaţie, fiind luate decizii colective. În acest context, Azerbaidjanul va depune eforturi pentru dezvoltarea pe viitoar a diplomaţiei multilaterale şi a cooperării cu organizaţiile internaţionale. În acest context, principalul obiectiv este ONU, ca organizaţie internaţională universală, împreună cu structurile sale specializate. În decursul iltimilor 25 de ani, între Azerbaidjan şi ONU a fost stabilită o cooperare reciproc avantajoasă şi fructuoasă. În urma acestui lucru, precum şi ţinând cont de experienţa statutului de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2012-2013, Azerbaidjanul va continua să sprijine activ eforturile de reformare a ONU, astfel încât organizaţia să fie în concordanţă cu cerinţele vremii. În iunie 2016, în cadrul sesiunii Adunării Generale a ONU, Azerbaidjanul a fost ales membru al Consiliului Economic şi Social al ONU pentru perioada 2017-2019, câştigând 176 de voturi din 184 de state membre. ECOSOC, ca platformă centrală pentru desfăşurarea dezbaterilor profesionale privind dezvoltarea durabilă, ne va oferi noi oportunităţi de a contribui la dezvoltarea internaţională.



Azerbaidjanul va continua să dezvolte relaţiile cu Uniunea Europeană, NATO, Consiliul de Cooperare al Golfului, Liga Statelor Arabe, Organizaţia de Cooperare din Shanghai, Uniunea Africană, Organizaţia Statelor Americane şi alte organizaţii, din care nu face parte, dar cu care cooperează prin mecanisme adecvate. În acelaşi timp, Azerbaidjanul va continua să coopereze în cadrul organizaţiilor regionale din care face parte, inclusiv OSCE, OIC, Organizaţia pentru Cooperare Economică, Consiliul Turcic, Comunitatea Statelor Independente, GUAM, Consiliul Europei, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră şi altele.



Conceptul nostru de diplomaţie economică dobândeşte şi mai multă importanţă în contextul reformelor economice fundamentale care se desfăşoară în Azerbaidjan şi al dezvoltării sectorului non-petrolier. Dezvoltarea relaţiilor economice externe, popularizarea potenţialului economic al ţării în străinătate, diversificarea sectorului non-petrolier, promovarea şi extinderea exporturilor, atragerea investiţiilor străine şi promovarea investiţiilor din Azerbaidjan în străinătate, organizarea vizitelor reprezentanţilor cercurilor de afaceri, reuniunile comisiilor interguvernamentale mixte şi grupurile de lucru ale Azerbaidjanului cu ţări străine privind cooperarea economică, exportul bunurilor şi serviciilor din Azerbaidjan pe pieţe noi, precum şi atragerea de tehnologii avansate străine sunt principalele domenii ale diplomaţiei economice ale Azerbaidjanului. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Ministerul Economiei şi alte agenţii guvernamentale, lucrează la organizarea de reuniuni ale comisiilor interguvernamentale mixte şi ale forumurilor de afaceri. Cooperarea în domeniul turismului ocupă un loc important în dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale. Ministerul Culturii şi Turismului şi misiunile diplomatice colaborează în ţările atractive din punct de vedere turistic pentru a populariza oportunităţile turistice din Azerbaidjan.



O contribuţie importantă la cooperarea regională este reprezentată de proiectele de energie şi de transport iniţiate şi implementate de Azerbaidjan. Avem un rol activ în implementarea coridoarelor de transport Nord-Sud şi Vest-Est. Printre proiectele importante se numără crearea şi lansarea rutei internaţionale trans-caspice şi deschiderea sistemului de comunicaţii feroviare Baku-Tbilisi-Kars. Punerea în aplicare a conceptului chinez de Zona Economică a Drumului Mătăsii va include proiectul Baku-Tbilisi-Kars în numărul celor mai importante facilităţi de infrastructură din regiune. În acelaşi timp, nu există nicio îndoială că proiectul feroviar Qazvin-Rasht-Astara (Iran) - Astara (Azerbaidjan), care face parte integrantă din coridorul de transport Nord-Sud, va da un nou impuls cresterii economice din întreaga regiune şi din ţările care participă la acesta. Azerbaidjanul este, de asemenea, iniţiatorul complexului proiect energetic "Coridorul de Sud", componente importante ale căruia sunt proiectele TANAP / TAP. Acesta este un proiect de cooperare în domeniul energiei şi al securităţii energetice. Este important de reţinut faptul că coridoarele energetice şi de transport nu înseamnă doar transportul energiei şi al mărfurilor, ci coridoare de cooperare globală. Membrii proiectului Coridorul sudic de gaze sunt Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Grecia, Albania şi Italia.



Obiectivele strategice ale politicii externe a Azerbaidjanului fac parte integrantă din politica de stat, care are ca scop consolidarea independenţei şi suveranităţii ţării pe termen mediu şi lung, asigurarea securităţii şi îmbunătăţirea bunăstării poporului din Azerbaidjan, realizarea păcii şi securităţii în regiune, şi consolidarea în continuare a autorităţii Azerbaidjanului în arena internaţională. Stabilirea acestor sarcini pe baza unor astfel de principii fundamentale ale unei politici externe independente, multi-vectoriale şi echilibrate, bazate pe respect reciproc şi neinterferenţe în afacerile interne ale fiecăruia, include intensificarea în continuare a activităţilor comune cu partenerii pe bază bilaterală şi în cadrul organizaţiile internaţionale, lansarea de noi iniţiative, precum şi măsuri diplomatice active în plan umanitar, energetic, de transport, economic şi digital, în conformitate cu cerinţele vremii.







Ambasada Republici Azerbaijan in Romania





Grigore Gafencu 10, Sector 1,

014132, Bucuresti, Romania



Tel: +40 21-233.24.66 (84)

Fax: +40 21-233.24.65

E-mail: azsefroman@azembassy.ro

Web: www.azembassy.ro

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.