Strategia de politică externă a Azerbaidjanului în anii de independență

 •  Business OTS
400 afişări

Azerbaidjanul, care are o tradiție milenară a statalității, are o istorie bogată a diplomației. La începutul secolului al XIX-lea, Azerbaidjanul a devenit parte a Rusiei, dar, odată cu formarea Republicii Democrate Azerbaidjan, la 28 mai 1918, țara a aderat din nou în mod independent la sistemul relațiilor internaționale.

5f6973b7-23cd-4408-9dee-120f10ce0604

În anul 1919, când diplomația azerbaidjană făcea primii pași, la Baku funcționau misiuni diplomatice din 16 state, inclusiv SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Suedia, Elveția, Belgia, Iran, Polonia și Ucraina. Până în aprilie 1920, Azerbaijan a avut misiuni diplomatice și consulate în Georgia, Armenia, Iran, Turcia, Ucraina etc. După recunoașterea de facto a independenței Azernbaijanului la Conferința de Pace de la Paris din 11 ianuarie a aceluiași an, guvernul a pregătit un proiect de lege privind înființarea misiunilor diplomatice în Europa de Vest și America. După ocuparea de către Rusia bolșevică și formarea ulterioară a URSS, activitatea privind politică externă independentă a Azerbaidjanului a fost întreruptă complet. La 8 octombrie 1923, prin ordinul Consiliului Comisarilor Poporului din Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană, toate misiunile diplomatice ce funcționau în Azerbaidjan , cu excepția misiunilor Turciei și Iranului, au fost desființate. Numai în anul 1944, spre sfârșitul Marelui Război pentru Apararea Patriei, Kremlinul sovietic, condus de interesele sale strategice, a considerat necesar să creeze Comisariatele Populare ale Afacerilor Externe în republicile Uniunii, inclusiv în RSS Azerbaidjan, aceste instituții având un caracter pur formal.

La sfârșitul secolului al XX-lea, Azerbaidjanul și-a câștigat din nou independența ca urmare a prăbușirii URSS și s-a confruntat cu necesitatea de a-și construi activitățile de politică externă. După revenirea la putere a omului de stat cu o solida experiență, Heydar Aliyev, procesul de construire a statului a crescut la un nivel calitativ nou, ceea ce a afectat și sistemul Ministerului Afacerilor Externe. Pe baza patrimoniului istoric și a particularităților poziției geopolitice a Azerbaidjanului, s-a format o strategie de politică externă multi-vectorială și echilibrată, care continuă cu succes și astăzi, bazată pe interesele naționale ale Azerbajanului și în conformitate cu provocările și cerințele vremii.

Politica externă a Azerbaidjanului în regiune și dincolo de aceasta este caracterizată de spiritul de bună vecinătate, de cooperare reciproc avantajoasă și de relații de parteneriat reciproc. Fără a intra în blocuri militare și politice, Azerbaidjanul a format o atmosferă de securitate "discretă", acționând nu ca un "consumator", ci ca un "producător" și garant al securității în regiune și acum este perceput ca un vrednic partener de încredere. Legăturile extinse cu țările din America Latină, Africa și Asia de Sud-Est servesc drept un indicator clar al autorității azerbaidjene crescânde în zona internațională. În cuvintele teoreticianului politic Joseph Nye, politica urmărită de Azerbaidjan ar putea fi numită "Smart Power". Pe de altă parte, ar fi mai bine să ne referim la o politică externă independentă într-o regiune atât de complicată și într-o ordine mondială haotică și în cruciada crizelor politice, economice, militare și, eventual, asigurarea securității în ciuda tuturor lucrurilor ca Putere Inteligentă.

În general, sarcinile atribuite departamentului de politică externă în discursul șefului statului, plecând de la amenințările și provocările sistemului modern de relații internaționale, pot fi clasificate în felul următor:
-Soluționarea conflictului militar armeano-azerbaijan în conformitate cu normele și principiile dreptului internațional și rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU cu privire la granițele Azerbaidjanului recunoscute de comunitatea internațională pe baza integrității și suveranității sale teritoriale;
-?inând cont de absența surselor interne de risc în Azerbaidjan — protejarea țării de riscurile externe și asigurarea securității sale prin intermediul unei politici atente;
-Neintervenția în afacerile interne ale statelor și susținerea relațiilor interstatale care neagă interferențele externe
-Evitarea acțiunilor și inițiativelor internaționale ce nu corespund intereselor naționale ale Republicii Azerbaidjan și urmărirea unei politici, bazată pe interesul național
-Extinderea cooperării cu organizașiile internaționale și extinderea diplomației multilaterale
-Menținerea aderării la valorile spirituale și religioase naționale, pornind de la bogata experiență formată de-a lungul secolelor — promovarea dialogului interreligios și intercultural, precum și a multiculturalității
-Creșterea competitivității economiei naționale, extinderea exporturilor și obținerea accesului la piețe noi pe fondul crizei financiare și economice globale și a scăderii prețului petrolului
-Finalizarea proiectelor TANAP și TAP în conformitate cu programul și lansarea Coridorului Sudic de Gaz
-Finalizarea lucrărilor pe coridoarele de transport Est-Vest și Nord-Sud

În contextul înrăutățirii crizelor și a conflictelor specifice perioadei Războiului Rece, discordiei geopolitice, apariției unor noi forme și manifestări ale terorismului, precum și a amenințărilor asimetrice, aceste sarcini strategice iau în considerare imperativul timpului și vizează asigurarea dezvoltării durabile și securității din Azerbaidjan pe termen lung.

După cum e menționat în discursul Președintelui Republicii Azerbaidjan, soluționarea conflictului armeano-azerbaijan rămâne principala prioritate a politicii externe. Transferul ideologiei "marii Armenii, formată de peste 200 de ani, la planul militar-politic și începerea de către Armenia a unui război împotriva Azerbaidjanului, care a dus la ocuparea a 20% din teritoriul său, epurarea etnică sângeroasă și expulzarea unui milion de Azerbaidjeni, constituie principala amenințare la adresa securității noastre. Poziția Azerbaidjanului pe această temă are un caracter decisiv și principial: Nagorno-Karabah este o parte inalienabilă a Azerbaidjanului. Azerbaidjanul nu se va împăca niciodată cu ocupația și nu va permite niciodată crearea unui al doilea stat armean pe teritoriul său. Aceasta este tocmai poziția strategică a Azerbaidjanului în procesul de negociere, care a fost subliniată de șeful statului în baza voinței poporului azerbaidjan. Evenimentele din 4 iulie ale anului curent, când satul pașnic Alkhanli din districtul Fizuli din Azerbaijan a fost supus focului de artilerie din apropierea pozițiilor armene — drept rezultat, o fetiță de doi ani și bunica ei au fost ucise și un alt cetățean a fost rănit — arată adevărata față a Armeniei, care încearcă să submineze prin provocări negocierile și eforturile de mediere ale copreședinților Grupului de la Minsk din cadrul OSCE.

Confruntându-se cu o amenințare tradițională reprezentată de agresiunea armeană, Azerbaidjanul ia în serios riscurile noi și asimetrice, precum și amenințările carasteristicele perioadei moderne, care provin din exterior, și ia măsurile necesare pentru a le preveni. Azerbaidjanul nu are surse interne de risc. Odată cu profesionalismul înalt al agențiilor de aplicare a legii și al serviciilor speciale, baza fundamentală a stabilității în țară este reprezentată de politica socio-economică potrivită și pașii consecvenți și deliberați spre a construi o societate multiculturală incluzivă. În plus, Azerbaidjanul desfășoară o politică de securitate, care duce la o ameliorare constantă a bunăstării poporului și la protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Republica Azerbaidjan sprijină activ eforturile comunității internaționale pe o bază bilaterală și multilaterală, menite să consolideze securitatea internațională și să depășească conflictele care servesc drept teren fertil pentru terorism, radicalism și extremism și pentru proliferarea armelor de distrugere în masă. Azerbaidjanul contribuie, de asemenea, la consolidarea mecanismelor și mijloacelor internaționale existente în această direcție și la sporirea eficienței acestora.

Azerbaijanul promovează construirea unui sistem de relații internaționale bazate pe statul de drept și sprijină eforturile care vizează acest lucru. Înființarea Națiunilor Unite după cel de-al doilea război mondial, instituționalizarea rapidă a relațiilor internaționale în general și standardizarea normelor și principiilor dreptului internațional, au redus riscul și amenințarea războiului, dar nu au reușit să le elimine complet. Una dintre exemplificările acestei situații este agresiunea militară a Armeniei împotriva statului vecin. Azerbaijanul nu intervine în afacerile altor state și nu permite altor state să intervină în afacerile sale interne.

Unul dintre fundamentele importante pentru construirea unui sistem de relații internaționale corecte și sigure este promovarea unui dialog între culturi și civilizații și multiculturalismul. Din păcate, în lumea modernă există un număr tot mai mare de oameni care doresc să transfere conflictul civilizațiilor de la teorie la practică. Azerbaidjanul, oferind nu numai existența, ci și dezvoltarea multiculturalismului, cu tradiții seculare de toleranță și politică de stat de succes, sprijină dialogul civilizațiilor și culturilor la nivel mondial cu modelul său propriu. Primele Jocuri Europene, Forumul Alianței Civilizațiilor ONU de la Baku, Forumul privind dialogul intercultural și procesul de la Baku, în general, cea de a 4-a Ediție a Jocurilor de Solidaritate Islamică — toate acestea reprezintă contribuția Azerbaidjanului la realizarea acestui scop major.

Una dintre sarcinile importante ale politicii externe ale Azerbaidjanului este dezvoltarea cooperării cu organizațiile internaționale. În sistemul relațiilor internaționale, diplomația multilaterală ar trebui să prevaleze asupra acțiunilor unilaterale, să fie auzită vocea tuturor statelor, indiferent de teritoriu și de populație, fiind luate decizii colective. În acest context, Azerbaidjanul va depune eforturi pentru dezvoltarea pe viitoar a diplomației multilaterale și a cooperării cu organizațiile internaționale. În acest context, principalul obiectiv este ONU, ca organizație internațională universală, împreună cu structurile sale specializate. În decursul iltimilor 25 de ani, între Azerbaidjan și ONU a fost stabilită o cooperare reciproc avantajoasă și fructuoasă. În urma acestui lucru, precum și ținând cont de experiența statutului de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2012-2013, Azerbaidjanul va continua să sprijine activ eforturile de reformare a ONU, astfel încât organizația să fie în concordanță cu cerințele vremii. În iunie 2016, în cadrul sesiunii Adunării Generale a ONU, Azerbaidjanul a fost ales membru al Consiliului Economic și Social al ONU pentru perioada 2017-2019, câștigând 176 de voturi din 184 de state membre. ECOSOC, ca platformă centrală pentru desfășurarea dezbaterilor profesionale privind dezvoltarea durabilă, ne va oferi noi oportunități de a contribui la dezvoltarea internațională.

Azerbaidjanul va continua să dezvolte relațiile cu Uniunea Europeană, NATO, Consiliul de Cooperare al Golfului, Liga Statelor Arabe, Organizația de Cooperare din Shanghai, Uniunea Africană, Organizația Statelor Americane și alte organizații, din care nu face parte, dar cu care cooperează prin mecanisme adecvate. În același timp, Azerbaidjanul va continua să coopereze în cadrul organizațiilor regionale din care face parte, inclusiv OSCE, OIC, Organizația pentru Cooperare Economică, Consiliul Turcic, Comunitatea Statelor Independente, GUAM, Consiliul Europei, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră și altele.

Conceptul nostru de diplomație economică dobândește și mai multă importanță în contextul reformelor economice fundamentale care se desfășoară în Azerbaidjan și al dezvoltării sectorului non-petrolier. Dezvoltarea relațiilor economice externe, popularizarea potențialului economic al țării în străinătate, diversificarea sectorului non-petrolier, promovarea și extinderea exporturilor, atragerea investițiilor străine și promovarea investițiilor din Azerbaidjan în străinătate, organizarea vizitelor reprezentanților cercurilor de afaceri, reuniunile comisiilor interguvernamentale mixte și grupurile de lucru ale Azerbaidjanului cu țări străine privind cooperarea economică, exportul bunurilor și serviciilor din Azerbaidjan pe piețe noi, precum și atragerea de tehnologii avansate străine sunt principalele domenii ale diplomației economice ale Azerbaidjanului. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Ministerul Economiei și alte agenții guvernamentale, lucrează la organizarea de reuniuni ale comisiilor interguvernamentale mixte și ale forumurilor de afaceri. Cooperarea în domeniul turismului ocupă un loc important în dezvoltarea relațiilor economice bilaterale. Ministerul Culturii și Turismului și misiunile diplomatice colaborează în țările atractive din punct de vedere turistic pentru a populariza oportunitățile turistice din Azerbaidjan.

O contribuție importantă la cooperarea regională este reprezentată de proiectele de energie și de transport inițiate și implementate de Azerbaidjan. Avem un rol activ în implementarea coridoarelor de transport Nord-Sud și Vest-Est. Printre proiectele importante se numără crearea și lansarea rutei internaționale trans-caspice și deschiderea sistemului de comunicații feroviare Baku-Tbilisi-Kars. Punerea în aplicare a conceptului chinez de Zona Economică a Drumului Mătăsii va include proiectul Baku-Tbilisi-Kars în numărul celor mai importante facilități de infrastructură din regiune. În același timp, nu există nicio îndoială că proiectul feroviar Qazvin-Rasht-Astara (Iran) — Astara (Azerbaidjan), care face parte integrantă din coridorul de transport Nord-Sud, va da un nou impuls cresterii economice din întreaga regiune și din țările care participă la acesta. Azerbaidjanul este, de asemenea, inițiatorul complexului proiect energetic "Coridorul de Sud", componente importante ale căruia sunt proiectele TANAP / TAP. Acesta este un proiect de cooperare în domeniul energiei și al securității energetice. Este important de reținut faptul că coridoarele energetice și de transport nu înseamnă doar transportul energiei și al mărfurilor, ci coridoare de cooperare globală. Membrii proiectului Coridorul sudic de gaze sunt Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Grecia, Albania și Italia.

Obiectivele strategice ale politicii externe a Azerbaidjanului fac parte integrantă din politica de stat, care are ca scop consolidarea independenței și suveranității țării pe termen mediu și lung, asigurarea securității și îmbunătățirea bunăstării poporului din Azerbaidjan, realizarea păcii și securității în regiune, și consolidarea în continuare a autorității Azerbaidjanului în arena internațională. Stabilirea acestor sarcini pe baza unor astfel de principii fundamentale ale unei politici externe independente, multi-vectoriale și echilibrate, bazate pe respect reciproc și neinterferențe în afacerile interne ale fiecăruia, include intensificarea în continuare a activităților comune cu partenerii pe bază bilaterală și în cadrul organizațiile internaționale, lansarea de noi inițiative, precum și măsuri diplomatice active în plan umanitar, energetic, de transport, economic și digital, în conformitate cu cerințele vremii.

Ambasada Republici Azerbaijan in Romania

Grigore Gafencu 10, Sector 1,
014132, Bucuresti, Romania

Tel: +40 21-233.24.66 (84)
Fax: +40 21-233.24.65
E-mail: azsefroman@azembassy.ro
Web: www.azembassy.ro

Etichete:
Trimite-ne comunicatul tau

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Business OTS

Cele mai citite din Business OTS

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe