Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:




Principalele prevederi ale actului normativ pe aceasta linie:



'[...](51 ) Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum şi tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului se realizează de către administratorii prevăzuţi de lege, prin exploatare în regie proprie, cu forţe proprii sau prin prestări servicii cu operatori economici atestaţi pentru lucrări de exploatare forestieră.



(52 ) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, din fondul forestier proprietate publică a statului, se valorifică în următoarea ordine de priorităţi:



a) pentru necesarul de lemn al populaţiei, în baza solicitărilor centralizate de unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat



[...](53 ) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se valorifică în condiţiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier 10 proprietate publică în vigoare, în următoarea ordine de priorităţi:



a) pentru necesarul de lemn populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;



[...](57 ) Pentru judeţele deficitare în păduri, solicitările formulate către unităţile administrativ-teritoriale se centralizează la nivelul prefecturilor şi se transmit Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în vederea comunicării către acestea a existenţei în judeţele limitrofe, a eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi de lemn de foc, disponibile spre vânzare. 11



DE CE NU FUNCTIONEAZĂ MECANISMUL DE ASIGURARE A LEMNULUI DE FOC ÎN TOAMNA ANULUI 2017 prevazut de Legea 175/2017 de modificare a Codului Silvic

- Romsilva mai are de exploatat in toamna anului 2017 doar rezerva de 20 %, din care vor rezulta maxim 500 000 mc lemn de foc.

- Nu va exista nici un excedent de redistribuit pentru zonele deficitare in păduri.

- Mecanismul cerere la primărie, centralizare la prefectură, comunicare la Romsilva , redistribuire nu functionează; oamenii nu au depus cereri; nu este nimic de redistribuit.

- În cazul pădurilor UAT-urilor, mecanismul este o reglementare excesivă si inutilă: acolo unde aveau păduri, prioritatea primăriilor a fost oricum lemnul de foc pentru populatia din propriile comunităti.



BLOCAJE CREATE DE MODIFICĂRILE CODULUI SILVIC

- Partizi de produse accidentale, igiena si rărituri au fost deja excluse de la vânzarea prin licitatie directă de către Romsilva si UAT-uri. Acest volum va intra in piată cu intarziere, după achizitia de servicii de exploatare in SEAP, etc, cu o întârziere de 2-3 luni. In tot anul 2017 Romsilva a exploatat in prestatii doar 80 000 mc, este un mecanism care nu functionează.

- Codul Silvic impune ca destinatie pentru lemn de foc inclusiv volumul rezultat din parchetele de rărituri si accidentale de răsinoase ! Populatia nu cumpără ca lemne de foc răsinoase, este o pierdere economică să fasonezi bustean de răsinoase ca lemn de foc- este o resursă cu multiple intrebuintări industriale, de la cherestea de rasinoase la mobilă. Aceste lucrări de îngrijire a pădurii nu vor mai fi efectuate, cu pierderi atât pentru starea padurilor cât si pierderi economice .



CE AR TREBUI FĂCUT PENTRU ATENUAREA CRIZEI LEMNULUI DE FOC PE TERMEN SCURT

- Punere in valoare in pădurile proprietate private, vegetatie din afara fondului forestier national. Există o suprafată de 1,5 milioane ha vegetatie forestieră in aceste categorii, volumul suplimentar care ar fi putut exista in piată este de 3-5 milioane mc !!!

- Cresterea volumului pus in piata de către Romsilva de la 9 la minim 11 milioane mc . Desi posibilitatea stabilită de amenajamentele silvice este de 11 milioane mc, prin 'program' Romsilva isi propune să exploateze doar 9 milioane mc anual.



ALTE BLOCAJE ALE ADMINISTRATIEI SILVICE CA EFECT AL APLICĂRII CODULUI SILVIC

- In toamna anului 2017, administratia silvică este blocată in procedurile preluării in pază a pădurilor neadministrate- 450 000 ha la nivel national: ocoale nominalizate pe bază de teritorialitate, controale de fond,etc. Este o procedură care nu functionează, care consumă energie si care va fi percepută de micii proprietari de păduri ca o încălcare a dreptului de proprietate.

- Litigiile/ conflictele rezultate din aplicarea acestei prevederi blochează administratia silvică.



ALTE CAUZE ALE BLOCAJLUI ADMINISTRATIEI SILVICE

- Sistemul SUMAL/ procedura de evaluare, autorizare la exploatare, emitere aviz este extrem de greoaie pentru micii proprietari de păduri, conducând la blocaje.

- Sistemul SUMAL se blochează foarte des, conducând la paralizia administratiei silvice. Săptămâna trecută- zilele17,18, 19 august a fost practic blocat; si in această săptămână functionează foarte greoi.

- Suprareglementarea/ blocajele administratiei silvice conduc la blocaje ale punerii in valoare a masei lemnoase.



CRIZA LEMNULUI DE FOC ESTE O CRIZĂ ARTIFICIALĂ

- In conditiile in care cresterea pădurii este de peste 50 milioane mc anual, in perioada comunistă- ca medie pe 50 de ani- s-a exploatat in medie 24-26 milioane mc anual iar noi in prezent exploatăm legal 17-18 milioane mc, criza de resursă de lemn de foc si de lemn pentru industrie este artificială.

- Suprareglementarea si subfinantarea domeniului pădurilor sunt cauzele mari ale crizei din sectorul forestier.



CE AR TREBUI FĂCUT

- Aplicarea modificărilor Codului Silvic ar trebui etapizată si revizuită.

- Initierea unei modificări a Codului Silvic este urgentă, pentru a evita agravarea crizei in toamna-iarna 2017-2018.



Cătălin Tobescu- Fordaq Romania

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.