COD GALBEN: 21-01-2018 ora 11 Intre 22 ianuarie, ora 05 - 22 ianuarie, ora 22 se va semnala intensificări susținute ale vântului, ninsori viscolite

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:




În acelaşi timp, "procesul globalizării culturale" este inevitabil, iar problema conservării culturilor naţionale devine din ce în ce mai stringentă. Fiecare sferă culturală a activităţii umane are propriile sale criterii de valori, cum ar fi valorile vieţii materiale şi spirituale.



Astăzi, una dintre cele mai presante probleme este reprezentată de ecologia patrimoniului etnic şi cultural. Patrimoniul etnic-cultural este un set de atitudini, idealuri şi tradiţii culturale, care sunt cele mai caracteristice şi importante pentru fiecare naţiune. Părţi integrale ale caracteristicilor etno-culturale sunt psihologia etnică, identitatea etnică şi regulile tradiţionale de etichetă. Valorile vieţii direcţionează cursul existenţei umane, stabilesc priorităţi şi ajută la dezvoltarea standardelor şi idealurilor.



Globalizarea accentuează interdependenţa diferitelor state şi popoare şi nevoia de interacţiune. Este greu de separat efectele sale imediate de evoluţiile şi tendinţele care au loc în societatea azeră. Desigur, globalizarea are multe avantaje şi deschide noi oportunităţi pentru a aborda problemele cu care se confruntă omenirea. Mai exact, există o fuziune a diferitelor culturi şi conştientizarea valorilor culturale pentru întreaga omenire. Globalizarea schimbă cursul vieţii de zi cu zi şi reconstruieşte modul de viaţă al fiecărei persoane. Societatea se confruntă permanent cu fenomene globale care, într-un fel sau altul, afectează nu numai indivizii, ci şi grupuri sociale întregi.



Este evident că este extrem de dificil pentru o societate aflată în transformre să adopte noi norme comportamentale şi stereotipuri. Ele formează ca atare mediul socio-cultural, priorităţile politice şi bunăstarea populaţiei. Cu alte cuvinte, democratizarea aduce noi segmente în viaţa socio-culturală a societăţii azere, încercând să o schimbe şi să o adapteze noilor norme comportamentale.



În contextul actual al globalizării, identitatea naţională şi tendinţele identităţii etnice devin în mod semnificativ mai puternice în întreaga lume. Şi în Azerbaidjan, dorinţa de renaştere a multor trăsături ale culturii originale uitate în anii puterii sovietice creşte. Pe de altă parte, procesele de globalizare afectează conştiinţa generaţiei tinere. Sub influenţa diverşilor factori, identitatea naţională începe să fie eclipsată, iar tinerii se bazează pe priorităţi noi, mai liberale. Noua generaţie este dispusă să împărtăşească valori morale occidentale ... Impactul procesului de globalizare culturală afectează cel mai mult reprezentanţii populaţiei urbane, în special generaţia tânără. În mediul rural şi în familie, părinţii au un caracter relativ tradiţional. Acest proces modifică valorile morale şi culturale, gusturile personale şi nevoile materiale. Trebuie remarcat faptul că schimbările în valorile spirituale ale generaţiei tinere sunt un proces natural şi inevitabil. Procesul modern al globalizării şi al migraţiei conduc culturile către o interacţiune mai strânsă şi interpenetare. Pe de altă parte, patrimoniul cultural este proprietatea poporului, iar protejarea acestor valori reprezintă o problemă urgentă cu care se confruntă societatea.



Astăzi, este nevoie să protejăm nu numai artefactele, ci şi obiceiurile, tradiţiile şi ritualurile, adică cele mai vechi forme de exprimare culturală. Astfel, la iniţiativa vicepreşedintelui Republicii Azerbaidjan, Ambasadorul Bunăvoinţei al UNESCO şi al ISESCO Mehriban Aliyeva, se desfăşoară anual concursul internaţional al mugamului azer, Festivalul Internaţional de Muzică Gabala, dar şi alte evenimente similare. Toate acestea reprezintă un indiciu clar al păstrării valorilor culturale naţionale.



Pentru a menţine patrimoniul cultural, este necesar să se ia măsuri pentru promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor poporului azer, păstrarea sărbătorilor şi ceremoniilor naţionale, a muzicii şi a dansurilor naţionale, a folclorului, renaşterea jocurilor naţionale, dezvoltarea bogatelor tradiţii de decor fin şi arta miniaturală şi aşa mai departe.



Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial este importantă pentru poporul azer.



Lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial include mugamul azer, arta ashug, covoarele din Azerbaidjan, confecţionarea şi arta interpretării melodiilor populare cu ajutorul instrumentului popular tar, sărbătorirea Novruz-ului şi arta de a confecţiona eşarfa din mătase kalagayi. În acelaşi timp, Lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial include Turnul Fecioarei, Oraşul Vechi (Icherisheher), Palatul Shirvansahilor şi Rezervaţia istorico-artistică de stat Gobustan.



Conform Decretului din 6 aprilie 2005 al Preşedintelui Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, la Baku a fost înfiinţat Centrul Internaţional pentru Mugam. De asemenea, în septembrie 2008, la iniţiativa Fundaţiei, în oraşul Agjabadi a fost înfiinţat Centrul pentru Mugam din Karabah. Mugam-ul azer a fost inclus în Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial în anul 2003. Mugam este o artă antică ce este transmisă din generaţie în generaţie. Filozofia Mugam-ului se bazează pe sentimente precum ataşamentul fata de glie, rădăcinile proprii, sentimentul demnităţii naţionale, iubire, ospitalitate, bunătate, toleranţă, respect reciproc etc. Mugam este simbolul celor mai bune calităţi ale poporului azer, un simbol al azerilor din trecut şi prezent. În ultimii ani, Azerbaidjanul a găzduit concursuri de mugam, a fost lansat albumul muzical "Karabakh khanendes" (cântăreţi din Karabakh), a fost publicată o revistă despre Mugam şi o Enciclopedie a Mugamului.



Pe 30 septembrie 2009, sărbătoarea Novruz a fost inclusă în Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial de către UNESCO. Din acel moment, 21 martie a fost declarată Ziua internaţională a Novruz-ului. Având în vedere că acest festival este celebrat în mai multe ţări, la recomandarea organizaţiei, a fost prezentat UNESCO drept un model al Patrimoniului Cultural Imaterial internaţional. Novruz promovează valorile păcii şi solidarităţii între generaţii şi în cadrul familiei, precum şi reconcilierea şi buna vecinătate, contribuind astfel la diversitatea culturală şi prietenia dintre popoare. Sărbatoarea Novruz celebrează sosirea primăverii şi începutul noului an. Prima zi a primăverii din calendar marchează rotaţia anuală a soarelui. Sărbătorind Novruz-ul, oamenii îşi amintesc de strămoşii lor, de părinţii decedaţi, de eroii naţionali şi vizitează mormintele celor dragi.



Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO include, de asemenea, arta azeră Ashug, care este una dintre cele mai vechi mostre ale patrimoniului cultural din Azerbaidjan. Arta Ashug din Azerbaidjan combină poezia, povestitul, dansurile şi muzica vocal-instrumentală. Muzica Ashug este un simbol al culturii şi poeziei Azerbaidjanului. Această artă este considerată o emblemă a identităţii naţionale şi custodele limbii, literaturii şi muzicii azere. Şi astăzi artă Ashug este populară printre generaţia tânără. Ashug de asemenea contribuie la promovarea dialogului intercultural.



Un alt succes al statului în prezervarea patrimoniul cultural al poporului a fost includerea în noiembrie 2010 a artei tradiţionale azere de ţesut covoare in Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO. Ţara face demersuri pentru a dezvolta arta ţesutului covoarelor, care reprezintă o comoară naţională a poporului azer. Ţesutul covoarelor este unul dintre cele mai vechi meşteşuguri populare din ţără. Decorarea covoarelor reprezintă un element definitoriu şi un indicator al culturii spirituale bogate şi al perspectivei oamenilor. Covoarele încă joacă un rol crucial nu numai în plan material, dar şi în viaţa spirituală a poporului. Dezvoltarea meşteşugului ţesutului covoarelor în Azerbaidjan are o istorie antică. De-a lungul istoriei, covoarele şi carpetele au fost omniprezente în viaţa de zi cu zi a poporului, iar astăzi reprezintă cel mai important atribut al vieţii cotidiene în Azerbaidjanul modern. Covoare tradiţionale din Azerbaidjan sunt realizate manual. Ţesutul covoarelor este o tradiţie de familie, ce se transmite din generaţie în generaţie.



Confecţionarea covoarelor este strâns legată de viaţa şi tradiţiile de zi cu zi a poporului, care se regăsesc în modele şi în utilitatea produselor.



În 2013, în Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial a fost inclusă confecţionarea şi arta de a interpreta muzica populară cu ajutorul instrumentului tradiţional tar.



În data de 19 martie 2009, Fundaţia Heydar Aliyev şi UNESCO au semnat un acord de cooperare care vizează atingerea obiectivelor strategice în domeniul salvgardării Patrimoniul Cultural Imaterial. În 2013, UNESCO a desfăşurat activităţi legate de celebrarea celei de-a 900-a aniversări a renumitei poete a Azerbaidjanului Mahsati Ganjavi, aniversarea a 550 de ani de la moartea renumitului filosof Seyid Yahya Bakuvi şi aniversarea centenarului primei comedii muzicale din Azerbaidjan, compusă de Uzeyir Hajibeyli "Arshin Mal Alan".



Statul azer acordă o atenţie deosebită conservării patrimoniului cultural în teritoriile ocupate ale Azerbaidjanului. În 2012, pentru prima dată în istoria UNESCO, la iniţiativa Azerbaidjanului a fost adoptată rezoluţia "Cu privire la teritoriile ocupate". Aceasta se referă la furnizarea de informaţii privind conservarea patrimoniului cultural în teritoriile ocupate şi organizarea unor misiuni speciale în zonă.



Misiunea fiecărui stat nu este numai de a proteja moştenirea cultural naţională, dar şi de a crea condiţii pentru educarea noilor generaţii pe baza unicităţii obiceiurilor şi tradiţiilor propriului popor. Familia ar trebui să joace un rol special în politica statului privind conservarea patrimoniului cultural al poporului. Pedagogia folclorică din Azerbaidjan este bogată în tradiţii educaţionale. Astăzi, în afara statului, familia este custodele principal al tradiţiilor naţionale. Astfel, noi nu trebuie să uităm nici de rolul educaţiei în acest domeniu.



Embassy of the Republic of Azerbaijan

in Romania



Grigore Gafencu 10, Sector 1,

014132, Bucharest, Romania

Tel: +40 21-233.24.66 (84)

Fax: +40 21-233.24.65



Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.