Patrimoniul Cultural al Azerbaidjanului

 •  Business OTS
219 afişări

Procesul de globalizare a societății a devenit unul dintre aspectele cheie ale dezvoltării civilizației moderne.

b9912440-a86b-476a-9dd1-2b2662196899

În același timp, "procesul globalizării culturale" este inevitabil, iar problema conservării culturilor naționale devine din ce în ce mai stringentă. Fiecare sferă culturală a activității umane are propriile sale criterii de valori, cum ar fi valorile vieții materiale și spirituale.

Astăzi, una dintre cele mai presante probleme este reprezentată de ecologia patrimoniului etnic și cultural. Patrimoniul etnic-cultural este un set de atitudini, idealuri și tradiții culturale, care sunt cele mai caracteristice și importante pentru fiecare națiune. Părți integrale ale caracteristicilor etno-culturale sunt psihologia etnică, identitatea etnică și regulile tradiționale de etichetă. Valorile vieții direcționează cursul existenței umane, stabilesc priorități și ajută la dezvoltarea standardelor și idealurilor.

Globalizarea accentuează interdependența diferitelor state și popoare și nevoia de interacțiune. Este greu de separat efectele sale imediate de evoluțiile și tendințele care au loc în societatea azeră. Desigur, globalizarea are multe avantaje și deschide noi oportunități pentru a aborda problemele cu care se confruntă omenirea. Mai exact, există o fuziune a diferitelor culturi și conștientizarea valorilor culturale pentru întreaga omenire. Globalizarea schimbă cursul vieții de zi cu zi și reconstruiește modul de viață al fiecărei persoane. Societatea se confruntă permanent cu fenomene globale care, într-un fel sau altul, afectează nu numai indivizii, ci și grupuri sociale întregi.

Este evident că este extrem de dificil pentru o societate aflată în transformre să adopte noi norme comportamentale și stereotipuri. Ele formează ca atare mediul socio-cultural, prioritățile politice și bunăstarea populației. Cu alte cuvinte, democratizarea aduce noi segmente în viața socio-culturală a societății azere, încercând să o schimbe și să o adapteze noilor norme comportamentale.

În contextul actual al globalizării, identitatea națională și tendințele identității etnice devin în mod semnificativ mai puternice în întreaga lume. Și în Azerbaidjan, dorința de renaștere a multor trăsături ale culturii originale uitate în anii puterii sovietice crește. Pe de altă parte, procesele de globalizare afectează conștiința generației tinere. Sub influența diverșilor factori, identitatea națională începe să fie eclipsată, iar tinerii se bazează pe priorități noi, mai liberale. Noua generație este dispusă să împărtășească valori morale occidentale ... Impactul procesului de globalizare culturală afectează cel mai mult reprezentanții populației urbane, în special generația tânără. În mediul rural și în familie, părinții au un caracter relativ tradițional. Acest proces modifică valorile morale și culturale, gusturile personale și nevoile materiale. Trebuie remarcat faptul că schimbările în valorile spirituale ale generației tinere sunt un proces natural și inevitabil. Procesul modern al globalizării și al migrației conduc culturile către o interacțiune mai strânsă și interpenetare. Pe de altă parte, patrimoniul cultural este proprietatea poporului, iar protejarea acestor valori reprezintă o problemă urgentă cu care se confruntă societatea.

Astăzi, este nevoie să protejăm nu numai artefactele, ci și obiceiurile, tradițiile și ritualurile, adică cele mai vechi forme de exprimare culturală. Astfel, la inițiativa vicepreședintelui Republicii Azerbaidjan, Ambasadorul Bunăvoinței al UNESCO și al ISESCO Mehriban Aliyeva, se desfășoară anual concursul internațional al mugamului azer, Festivalul Internațional de Muzică Gabala, dar și alte evenimente similare. Toate acestea reprezintă un indiciu clar al păstrării valorilor culturale naționale.

Pentru a menține patrimoniul cultural, este necesar să se ia măsuri pentru promovarea obiceiurilor și tradițiilor poporului azer, păstrarea sărbătorilor și ceremoniilor naționale, a muzicii și a dansurilor naționale, a folclorului, renașterea jocurilor naționale, dezvoltarea bogatelor tradiții de decor fin și arta miniaturală și așa mai departe.

Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial este importantă pentru poporul azer.

Lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial include mugamul azer, arta ashug, covoarele din Azerbaidjan, confecționarea și arta interpretării melodiilor populare cu ajutorul instrumentului popular tar, sărbătorirea Novruz-ului și arta de a confecționa eșarfa din mătase kalagayi. În același timp, Lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial include Turnul Fecioarei, Orașul Vechi (Icherisheher), Palatul Shirvansahilor și Rezervația istorico-artistică de stat Gobustan.

Conform Decretului din 6 aprilie 2005 al Președintelui Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, la Baku a fost înființat Centrul Internațional pentru Mugam. De asemenea, în septembrie 2008, la inițiativa Fundației, în orașul Agjabadi a fost înființat Centrul pentru Mugam din Karabah. Mugam-ul azer a fost inclus în Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial în anul 2003. Mugam este o artă antică ce este transmisă din generație în generație. Filozofia Mugam-ului se bazează pe sentimente precum atașamentul fata de glie, rădăcinile proprii, sentimentul demnității naționale, iubire, ospitalitate, bunătate, toleranță, respect reciproc etc. Mugam este simbolul celor mai bune calități ale poporului azer, un simbol al azerilor din trecut și prezent. În ultimii ani, Azerbaidjanul a găzduit concursuri de mugam, a fost lansat albumul muzical "Karabakh khanendes" (cântăreți din Karabakh), a fost publicată o revistă despre Mugam și o Enciclopedie a Mugamului.

Pe 30 septembrie 2009, sărbătoarea Novruz a fost inclusă în Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial de către UNESCO. Din acel moment, 21 martie a fost declarată Ziua internațională a Novruz-ului. Având în vedere că acest festival este celebrat în mai multe țări, la recomandarea organizației, a fost prezentat UNESCO drept un model al Patrimoniului Cultural Imaterial internațional. Novruz promovează valorile păcii și solidarității între generații și în cadrul familiei, precum și reconcilierea și buna vecinătate, contribuind astfel la diversitatea culturală și prietenia dintre popoare. Sărbatoarea Novruz celebrează sosirea primăverii și începutul noului an. Prima zi a primăverii din calendar marchează rotația anuală a soarelui. Sărbătorind Novruz-ul, oamenii își amintesc de strămoșii lor, de părinții decedați, de eroii naționali și vizitează mormintele celor dragi.

Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO include, de asemenea, arta azeră Ashug, care este una dintre cele mai vechi mostre ale patrimoniului cultural din Azerbaidjan. Arta Ashug din Azerbaidjan combină poezia, povestitul, dansurile și muzica vocal-instrumentală. Muzica Ashug este un simbol al culturii și poeziei Azerbaidjanului. Această artă este considerată o emblemă a identității naționale și custodele limbii, literaturii și muzicii azere. Și astăzi artă Ashug este populară printre generația tânără. Ashug de asemenea contribuie la promovarea dialogului intercultural.

Un alt succes al statului în prezervarea patrimoniul cultural al poporului a fost includerea în noiembrie 2010 a artei tradiționale azere de țesut covoare in Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO. Țara face demersuri pentru a dezvolta arta țesutului covoarelor, care reprezintă o comoară națională a poporului azer. Țesutul covoarelor este unul dintre cele mai vechi meșteșuguri populare din țără. Decorarea covoarelor reprezintă un element definitoriu și un indicator al culturii spirituale bogate și al perspectivei oamenilor. Covoarele încă joacă un rol crucial nu numai în plan material, dar și în viața spirituală a poporului. Dezvoltarea meșteșugului țesutului covoarelor în Azerbaidjan are o istorie antică. De-a lungul istoriei, covoarele și carpetele au fost omniprezente în viața de zi cu zi a poporului, iar astăzi reprezintă cel mai important atribut al vieții cotidiene în Azerbaidjanul modern. Covoare tradiționale din Azerbaidjan sunt realizate manual. Țesutul covoarelor este o tradiție de familie, ce se transmite din generație în generație.

Confecționarea covoarelor este strâns legată de viața și tradițiile de zi cu zi a poporului, care se regăsesc în modele și în utilitatea produselor.

În 2013, în Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial a fost inclusă confecționarea și arta de a interpreta muzica populară cu ajutorul instrumentului tradițional tar.

În data de 19 martie 2009, Fundația Heydar Aliyev și UNESCO au semnat un acord de cooperare care vizează atingerea obiectivelor strategice în domeniul salvgardării Patrimoniul Cultural Imaterial. În 2013, UNESCO a desfășurat activități legate de celebrarea celei de-a 900-a aniversări a renumitei poete a Azerbaidjanului Mahsati Ganjavi, aniversarea a 550 de ani de la moartea renumitului filosof Seyid Yahya Bakuvi și aniversarea centenarului primei comedii muzicale din Azerbaidjan, compusă de Uzeyir Hajibeyli "Arshin Mal Alan".

Statul azer acordă o atenție deosebită conservării patrimoniului cultural în teritoriile ocupate ale Azerbaidjanului. În 2012, pentru prima dată în istoria UNESCO, la inițiativa Azerbaidjanului a fost adoptată rezoluția "Cu privire la teritoriile ocupate". Aceasta se referă la furnizarea de informații privind conservarea patrimoniului cultural în teritoriile ocupate și organizarea unor misiuni speciale în zonă.

Misiunea fiecărui stat nu este numai de a proteja moștenirea cultural națională, dar și de a crea condiții pentru educarea noilor generații pe baza unicității obiceiurilor și tradițiilor propriului popor. Familia ar trebui să joace un rol special în politica statului privind conservarea patrimoniului cultural al poporului. Pedagogia folclorică din Azerbaidjan este bogată în tradiții educaționale. Astăzi, în afara statului, familia este custodele principal al tradițiilor naționale. Astfel, noi nu trebuie să uităm nici de rolul educației în acest domeniu.

Embassy of the Republic of Azerbaijan
in Romania

Grigore Gafencu 10, Sector 1,
014132, Bucharest, Romania
Tel: +40 21-233.24.66 (84)
Fax: +40 21-233.24.65

Etichete:
Trimite-ne comunicatul tau

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Business OTS

Cele mai citite din Business OTS

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe