Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:




De mai bine de 10 ani, A.O.R., în calitate de reprezentant legitim al intereselor celor 217 oraşe mici şi mijlocii din Romania, susţine necesitatea realizării unei puternice infrastructuri instituţionale la nivelul acestora. Localităţile mic urbane cu statut de oraş sau de municipiu care nu sunt reşedinţe de judeţ, deservesc populaţia din zona proprie cât şi pe cea aflată în vecinatatea sa, pe distaţe care depăşesc de multe ori 100 de Km, în total aproape trei sferturi din populaţia ţării.



De-a lungul timpului, prin asa-zise procese de reformă, în cele mai multe oraşe au fost desfiinţate spitalele, oficiile prefecturale, instituţii precum Judecătoria sau Parchetul şi unităţi de învăţământ preşcolar, primar sau gimnazial. Mai lipsesc din panoplia desfiinţărilor Trezoreriile şi Administratiile Fiscale şi în loc să vorbim de urbanizare trecem la 'ruralizare'.



Asociaţia Oraşelor din România susţine cu tărie, implementarea urgentă a unui 'Program naţional pentru realizarea unor centre de dezvoltare zonală' care să vină în completarea programelor care susţin Intercomunalitatea, Zonele Metropolitane, Polii de Creştere şi Polii de Dezvoltare.



Există o necesitate certă a autorităţilor locale de a oferi servicii de calitate cetăţenilor proprii, aceasta putând fi realizată prin asocierea localităţilor, iar beneficiile vor fi pentru toate unităţile administrativ teritoriale, dar în special pentru cele mici.



În acestă perioadă, când constatăm că tot mai multe instituţii din oraşele noastre au fost desfiinţate, iar altele sunt ameninţate cu desfiinţarea este nevoie, mai mult ca oricând, să pledăm pentu menţinerea şi chiar înfiinţarea acestora în multe dintre oraşe. Pe principiul dezvoltării policentrice prin dezvoltarea instituţională şi edilitar-urbană a oraşelor, putem contribui la creşterea calităţii vieţii nu numai pentu locuitorii acestor colectivităţi, ci şi pentru locuitorii din toate comunele din întreaga zonă, care în multe cazuri depăşeşte de 3, 4, sau 5 ori populaţia oraşului care le oferă servicii de educaţie, sănătate, managementul deşeurilor, evidenţa informatizată a persoanei şi altele.



Grav este că cei care decid închiderea acestor instituţii ştiu că mii sau zeci de mii de oameni din unele zone se chinuie făcând drumuri costisitoare spre reşedinţa de judeţ, pentru probleme legate de cărţile de muncă (ca angajaţi sau angajatori), pentru dosarele de pensii, pentru predarea documentele care dovedesc plăţile către bugetele statului, pentru a avea acces la justiţie şi la servicii medicale sau alte servicii, şi totuşi iau aceste măsuri care sunt în defavoarea cetăţenilor.



'Plătim, toţi contribuabilii, de aproape 70 de ani, pentru o dezvoltare care s-a dovedit înechitabilă. Au fost dezvoltate - şi nu pare să fie susţinută o altă viziune - doar reşedinţelor de judeţe şi alte câteva localităţi strategice, care de multe ori au coincis cu locurile de obârşie ale decidenţilor şi uneori chiar mai puţin în relaţia cu resursele şi oportunităţile zonei. Preocuparea, în continuare, doar pentru aceste zone, ca cele prezentate mai sus, generează şi întreţine o stare de inegalitate teritorială a performanţelor şi de inechitate în asigurarea şanselor de dezvoltare pentru fiecare zonă, pentru fiecare localitate şi pentru fiecare cetăţean în parte' susţin reprezentanţii din conducerea Asociaţiei Oraşelor din România.



BIROUL DE PRESĂ AL A.O.R.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.