Întârzierea transpunerii Directivei tutunului generează în continuare pierderi pentru comercianți, producători și buget

 •  Business OTS
259 afişări

Începând cu 20 mai 2017, produsele din tutun de pe piețele din Uniunea Europeană trebuie să fie conforme cu noua Directivă a tutunului, transpusă în România prin legea 201/ 2016.

6fd82703-389a-488a-816e-a50120db4a9d

'Directiva tutunului este un act legislativ complicat, împovărător și ultra-restrictiv. Este un atac împotriva unui domeniu legal de afaceri și împotriva libertății de alegere a consumatorilor. Directiva nu își va îndeplini obiectivele de sănătate publică, dar va avea consecințe uriașe pentru un întreg lanț economic, de la producători și comercianți, până la bugetele de stat', a declarat Ben Townsend, JTI EU Affairs Vice-President.

Directiva tutunului prevedea pentru transpunerea în legislațiile naționale data de 20 mai 2016, dată care în România a fost cu mult depășită, noua lege intrând în vigoare abia în decembrie 2016. Prin urmare, perioada de epuizare a stocurilor de pachete produse după vechea legislație s-a scurtat la doar șase luni.

'Vorbim despre milioane de pachete care devin neconforme prin efectul unei legi întârziate și nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Am fabricat și am pus pe piață produse pentru care am plătit accize și taxe la momentul eliberării lor din antrepozitul fiscal. Ministerul Finanțelor a încasat accizele și TVA-ul corespunzătoare, Ministerul Sănătății a încasat taxa pe viciu, Ministerul Tineretului și Sporturilor contribuția pentru sport, Imprimeria Națională banii pe timbre. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le vor mai putea vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Teoretic, dacă produsele sunt retrase și distruse, accizele plătite ar trebui recuperate de la buget. Însă doar accizele și doar dacă și când se aprobă returnarea lor. Nu se pot recupera însă costurile de producție, taxa de viciu, contribuția pentru sport, prețul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotația și managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport și distrugere, salariile oamenilor implicați în acest proiect mamut inutil. Așadar, pierd și plătesc producătorii, comercianții, statul, nu experții și activiștii care au întârziat transpunerea', a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Legea 201/2016 nu instituie o procedură sau obligație de retragere a produselor neconforme pentru producători. Odată retrase, pachetele vor trebui distruse pe cheltuiala producătorilor (potrivit procedurii pentru produse neconforme și produse de contrabandă prevăzută în Codul Fiscal), dar nu înainte de a fi inspectate de autoritățile fiscale și de constituirea comisiei de distrugere, în prezența autorităților de aplicare a legii.

În studiul preliminar realizat de Comisia Europeană se arată că noile reglementări vor avea drept consecință scăderea cu 2% a consumului de produse din tutun în cinci ani. Procentul se înscrie în tendința de scădere a consumului de țigarete la nivel global, indiferent de reglementările extreme de pe piața tutunului.  Printre cele mai importante prevederi ale legii 201/2016, care transpune Directiva europeană, se numără avertismente de sănătate mărite la 65% din suprafața pachetului, situate în partea de sus, pe față și pe spate. Țigaretele cu arome caracteristice sunt interzise, iar cele cu mentol sunt permise până în 2020. De asemenea, până în 2019 va trebui implementat un sistem informatic sofisticat de urmărire a țigaretelor, care va fi însă aplicabil doar produselor de pe teritoriul UE. Dat fiind că cea mai mare parte a produselor de pe piața neagră provin din afara Uniunii (Ucraina, Moldova, Serbia, China, Macedonia etc), eficiența sistemului e mai mult decât îndoielnică.

JTI a demarat activitatea în Romania în 1993, fiind prima companie multinațională de tutun stabilită pe piața locală. În 2012, JTI a finalizat o investiție de 25 de milioane de euro în capacitatea de producție, ceea ce a determinat crearea a peste 125 de noi locuri de muncă. Tot în 2012, personalul din vânzări și-a sporit numărul cu peste 50 de angajați. În 2014, JTI a inaugurat noul sediu din București, o clădire de 5.000 mp, care găzduiește peste 200 de angajați din totalul de circa 1.000 care lucrează în fabrică și în birourile de vânzări din întreaga țară.  În 2015, compania a plătit la bugetul de stat circa 800 milioane de euro.

Etichete:
Trimite-ne comunicatul tau

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Business OTS

Cele mai citite din Business OTS

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres