În 2014, România şi-a asumat îndeplinirea a 36 de condiţionalităţi ex-ante printr-un acord semnat cu Uniunea Europeană, pentru a putea beneficia de fazarea mai multor proiecte cuprinse în exerciţiul financiar 2014-2020. Termenul limită până la care ţara noastră trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi a fost 31 decembrie 2016, întârzierile putând genera suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. La finalul anului trecut, România mai avea încă de îndeplinit 13 condiţionalităţi, dintre care o condiţionalitate cu risc major de suspendare a plăţilor, respectiv sectorul deşeuri 6.2, ministerul de resort asumându-şi finalizarea tuturor acţiunilor la sfârşitul primului trimestru din 2017.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene privind aplicarea politicilor de mediu (The EU Environmental Implementation Review), deşi au trecut 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, multe dintre cerinţele europene nu sunt încă transpuse în legislaţia naţională, iar managementul deşeurilor rămâne o provocare deosebită pentru ţara noastră. Pe măsură ce ne apropiem de jumătatea anului 2017, iar Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) abia a fost publicat, riscul blocării fondurilor europene pentru mediu în valoare de sute de milioane de euro este aproape iminent.



Mai mult decât atât, România riscă să plătească în acest an o amendă de 1.74 milioane de euro plus penalităţi de până la 124.000 de euro pe zi pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă depozitele municipale de deşeuri neconforme. În prezent există 109 depozite de deşeuri neconforme, iar în luna februarie a acestui an, Comisia Europeană a decis să acţioneze în judecată România pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme care au un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu, deşi termenul limită era 16 iulie 2009. Existenţa gropilor de gunoi nu este deloc surprinzătoare în contextul în care depozitarea este principala metodă de ,,gestionare' a deşeurilor în România, rata de depozitare fiind cea mai mare dintre statele membre (83% în 2013). În schimb, nivelurile de reciclare şi compostare sunt foarte scăzute, respectiv 16% faţă de media europeană de 44%, contrar principiilor ierarhiei deşeurilor.

Cauzele decalajului? Nivelul de absorbţie şi utilizare al fondurilor europene destinate îmbunătăţirii sistemului de gestiune al deşeurilor a fost extrem de scăzut, în principal din cauza incapacităţii beneficiariilor finali de a pregăti şi implementa proiecte de investiţii mari şi a procedurilor de licitaţie îndelungate şi complicate. Accesul populaţiei la centrele de colectare municipale era de 76% în 2012, 90% în mediul urban şi doar 59% în mediul rural, foarte puţine localităţi având implementat un sistem de colectare selectivă a deşeurilor.



România trebuie finalizeze implementarea acquis-ului comunitar în legislaţia naţională pentru a evita sancţiunile Comisiei Europene în ceasul al doisprezecelea. Avem nevoie de investiţii masive în reciclare în următorii ani pentru a ne apropia de atingerea obiectivelor prevăzute pentru 2020. Tarifele scăzute practicate în acest moment nu generează suficiente venituri pentru investiţii. Nu există strategii relevante şi instrumente economice pentru a descuraja depozitarea şi a încuraja reciclarea.



Estimările CE arată că aplicarea integrală a legislaţiei în domeniul deşeurilor ar putea crea aproape 30.000 de locuri de muncă şi ar creşte cifra de afaceri din sectorul deşeurilor cu peste 3 miliarde de euro.

Soluţii există, funcţionează cu succes în alte state europene şi au fost recomandate şi României printr-o serie de documente, atât prin Foaia de Parcurs din 2012, cât şi Raportul Jaspers din septembrie 2016. Primii paşi îi constituie aplicarea legislaţiei, Introducerea taxei la depozitare şi creşterea treptată pentru a devia reciclabilele de la groapă, utilizarea încasărilor pentru finanţarea dezvoltării infrastructurii de colectare separată, închiderea gropilor de gunoi neconforme, implementarea sistemelor pay as you throw şi a obligaţiei de colectare selectivă şi elaborarea unui plan naţional de prevenire a deşeurilor.

O altă măsură recomandată cu prioritate o reprezintă implementarea mecanismelor europene privind transparenţa şi controlul organizaţiilor care aplică principiul răspunderii extinse a producătorului care să permită finanţarea costurilor de colectare în creştere de la populaţie pentru a asigura devierea reciclabilelor de la depozitare şi înfiinţarea mecanismelor clearinghouse.



Identificarea de soluţii concrete, viabile referitoare la managementul deşeurilor ca temă de importanţă majoră în dezvoltarea regională a constituit subiectul uneia dintre mesele rotunde din cadrul conferinţei ,,Cities of Tomorrow' organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) pe tema competitivităţii oraşelor. Asociaţia Environ(www.environ.ro) a participat la eveniment alături de alţi 300 de participanţi din întreaga ţară printre care arhitecţi, urbanişti, reprezentanţi ai mediului de afaceri, dar şi numeroşi reprezentanţi ai sectorului public. Una dintre concluziile conferinţei a fost aceea că dezvoltarea oraşelor nu se întâmplă de la sine, ci presupune un efort complex, coordonat care necesită implicarea tuturor actorilor: autorităţi locale, investitori, finanţatori şi comunitate.



Soluţiile identificate vizează dezvoltarea de mecanisme de informare continuă şi monitorizare pentru UAT-uri în ceea ce priveşte obligaţiile pe care le au, concomitent cu introducerea principiului responsabilităţii individuale şi a sancţiunilor pentru edilii care nu respectă calendarul de implementare şi obligaţiile legale de conformare în domeniul reciclării mergând până la transferul sancţiunilor pe lanţ la cei responsabili de întârzierea şi blocarea implementării proiectelor cu finanţare europeană din domeniul managementului deşeurilor.

O altă recomandare urgentă o reprezintă derularea de campanii naţionale de durată pentru informarea populaţiei asupra obligaţiei de a colecta la sursă deşeurilor reciclabile şi care să fie difuzată în toate calupurile publicitare ale televiziunilor (obligatoriu prin lege cu sprijinul CNA).

Nu în ultimul rând, îmbunătăţirea mecanismelor de raportare şi control astfel încât bazele de date naţionale din domeniul gestionării, sortării şi reciclării deşeurilor să fie credibile şi precise, reflectând realitatea din teren. Actualizarea proiectelor care au stat la baza SMID cu tehnologii la zi care să permită creşterea eficienţei în activitatea de colectare pe fluxurile de reciclabile şi reducerea costurilor de operare.



Oraşele viitorului, pentru a deveni şi inteligente, au nevoie de o abordare integrată şi holistică în exerciţiile lor de planificare şi dezvoltare urbană, unificând dimensiunea socială, economică de mediu şi cea teritorială. Consultarea constantă între investitori, autorităţi publice locale, dezvoltatori şi societatea civilă, transparentizarea planurilor urbanistice şi formularea unor proiecte de dezvoltare care să ţină cont de nevoile oraşelor şi ale cetăţenilor, existenţa unei analize SWOT pentru fiecare oraş precum şi viziunea pe termen lung sunt aspecte extrem de necesare pentru atragerea de investitori şi implicit pentru revitalizarea oraşelor României.



Asociaţia Environ(www.environ.ro) îşi va continua angajamentul asumat încă din 2007 de a contribui pas cu pas la transformarea României într-o societate a reciclării, mai cu seamă prin implicarea activă şi sprijinirea grupurilor de lucru constituite pe tema deşeurilor şi colaborarea cu autorităţile publice centrale şi locale, propunând soluţii pentru deblocarea urgentă a acestei situaţii şi aplicarea cu prioritate a recomandărilor propuse de Jaspers în raportul ,,Instrumente economice pentru creşterea reciclării şi devierea deşeurilor de la depozite în România', publicat în septembrie 2016.