Harta a fost gândită ca o bază interactivă de date şi reuneşte materiale care fac referire la produsele jurnalistice, evenimentele locale şi naţionale şi discursurile publice cele mai relevante legate de drepturile şi libertăţile omului. 'Trebuie hrănită cu informaţie şi o să dea mult înapoi, tot ca informaţie', spune Liana Ganea, coordonatoarea proiectului. O îngrădire a libertăţii de exprimare de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare, o ofensivă contra publicaţiei Gazeta de Sud, lansată în 2013 de primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, încercări de intimidare sau agresare a jurnaliştilor sau activiţtilor, aproximativ 700 de subiecte au fost cartografiate cu ajutorul voluntarilor precum Ruxandra şi al colaboratorilor FreeEx.





Rapoartele anuale FreeEx descriu cele mai grave încălcări ale libertăţii de exprimare şi ale libertăţii presei: agresiuni, ameninţări, presiuni ale autorităţilor, presiuni politice sau presiuni economice, situaţii de încălcare a dreptului de acces la informaţiile de interes public, suspiciuni de cenzură şi autocenzură, conflicte de muncă şi legislaţie. Proiectul 'FreeEx - Harta Interactivă a Libertăţii de Exprimare' a încurajat cetăţenia activă şi a dezvoltat o platformă de comunicare pentru o comunitate de practică constituită din zeci de cetăţeni (jurnalişti, activişti de drepturile omului, avocaţi, studenţi, profesori, artişti, scriitori etc.). Harta a fost doar o parte din această iniţiativă vastă prin care ActiveWatch a încercat să implice cât mai mulţi oameni în munca de monitorizare şi de reacţie privind libertatea de exprimare.



Această comunitate a urmărit subiecte de pe agenda publică ce au afectat dreptul la imagine, dreptul la viaţă privată, drepturile minorilor sau drepturile minorităţilor, le-au documentat, au reacţionat (prin proteste, analize, petiţii, campanii etc), când s-au petrecut abuzuri, şi au publicat sau au contribuit la publicarea de reacţii şi de materiale pe site-ul şi pe blogul ActiveWatch. Multe dintre acestea au fost, ulterior, integrate în hartă.



Voluntarii care au contribuit la încărcarea informaţiilor pe hartă au învăţat să facă monitorizare de presă şi şi-au dezvoltat spiritul critic, dar au aflat foarte multe şi despre problemele mediului jurnalistic din România. Au descoperit că, în general, codurile deontologice nu sunt respectate, şi că accentul se pune pe aspecte negative ale vieţii cotidiene. Că factorul politic joacă un rol în cenzura presei şi că jurnaliştii sunt nu rareori agresaţi. Ruxandra, care a studiat Jurnalism din dorinţa de a face cândva investigaţii, ajunsese să citească foarte detaliat rapoartele pe care le primea şi simte că a învăţat o grămadă despre dedesubturile mediei româneşti în timpul proiectului.



Un proiect care a mai lăsat în urmă un blog cu zeci de articole remunerate sau scrise voluntar, zeci de întâlniri cu sute de studenţi şi ziarişti, zeci de reacţii publice şi foarte mulţi oameni care au învăţat să detecteze în presa românească nuanţe şi tăişuri noi.