Banii bătrânilor de la Bug

 •  Business OTS
1098 afişări

Drăgășani, Pitești, Liești, Munteni, Bolintin, Făgăraș. Istoricul Petre Matei își trece mâna peste harta României în configurația sa de-acum o sută de ani. Descrie de fiecare dată același traseu: acasă -Transnistria și retur. Povestește vieți. Însăilează, supraviețuitor cu supraviețuitor, țesătura tragediei istorice provocată de guvernul Antonescu - deportarea a circa 25.000 de romi, dintre care aproape 13.000 de copii, în Transnistria în 1942.

6a7e80f9-aac4-4213-b9bd-9c9b150558e9

Mulți dintre romii deportați au murit acolo. Mulți dintre cei care-au supraviețuit s-au stins până azi. Cei câțiva care mai trăiesc, foarte bătrâni și adeseori săraci, analfabeți și bolnavi, merită o pensie, spune legea 189/2000 pentru supraviețuitorii persecuției regimurilor politice din perioada 1940-1945. O compensație de 215 lei lunar pentru trei ani de muncă silnică, dezrădăcinare și moarte.

Măcar atât, zice istoricul Petre Matei, care din 2010 încoace adună istorii orale ale bătrânilor romi întorși din Transnistria. Are planuri mari cu ele: cărți și documentare care să recupereze memoria și identitatea unui grup etnic nerecunoscut ca atare până-n 1989. În 2014, istoricul a demarat prin intermediul Asociației Centrul de Resurse Comunitare un proiect finanțat prin Fondul ONG. Avea să le ofere celor câteva sute de supraviețuitori ce li se cuvine: o bătrânețe ceva mai liniștită.

Legea spune: orice supraviețuitor, indiferent de etnie sau religie, poate beneficia dacă face dovada deportării prin acte de arhivă sau declarații ale martorilor. Cei care-o aplică, în schimb, spun altceva.

Unele case de pensii zic: 'Noi nu vrem declarații de martori, știi și dumneata cum sunt țiganii...' Arhivele din România spun: 'Noi n-avem documente, nu le-am prelucrat.' 'Noi n-avem chef să ne batem capul cu niște analfabeți', spun notarii. 'Noi ne confruntăm cu un val nemotivat de cereri', spune Ministerul Muncii, deși nu citează nicio expertiză istorică din care să reiasă că ar fi nemotivate. 'Noi ne cerem scuze pentru Holocaustul împotriva romilor', afirmă statul, prin fostul președinte Traian Băsescu în 2007. Un gest onorabil, dar superficial, spune istoricul al cărui proiect a ajutat peste 200 de supraviețuitori romi să intre în posesia pensiilor cuvenite.

Chiar și cei care au reușit să primească pensii din partea statului român s-au confruntat cu un întreg hățiș birocratic. Unei doamne căreia i-a fost, în cele din urmă acceptat dosarul, Casa de Pensii i-a zis inițial: 'legea asta e pentru basarabeni și bucovineni, nu pentru țigani'. Unui alt bătrân: 'Să dovediți că v-ați și repatriat, nu doar c-ați fost deportat!' Istoricul parează: în România nu există acte pentru revenire, pentru că aceasta s-a petrecut haotic și spontan, odată cu ruperea frontului în 1944. 'Să vină cu martori, atunci!' Din 1944 până azi au trecut 72 de ani. Speranța de viață la romi este sub 70. Dar, cum-necum, Petre Matei a găsit alți supraviețuitori și a reușit să-i convingă pe funcționarii caselor de pensii să aplice legea.

Dacă în România e atât de complicat, de unde-atâtea pensii? Din Germania. Un stat care-și asumă să despăgubească romii, deși alt stat i-a deportat. Programul Ghettorenten, 'pensii de ghetou', e al treilea mare demers de despăgubiri din partea statului german din ultimii 16 ani. Dosarele nu sunt greu de întocmit. În urma demersurilor echipei lui Petre Matei, Germania acceptă și formulare completate în limba română. Birocrația nemțească funcționează. Doar supraviețuitorii pot beneficia de pensii, ca să nu poată profita nimeni de pe urma lor.

Istoricul Petre Matei continuă să se lupte: cu memoria care se pierde, și cu timpul care-i ia pe supraviețuitori la el. Pentru aproape 300 de pensii acordate supraviețuitorilor romi până azi. În 2017, mai trăiesc doar câteva zeci, iar unii încă nu și-au primit banii cuveniți. Se luptă și pentru memorie, care poate să construiască identități. Împreună cu mai multe ONG-uri pentru romi, Agenția Națională pentru Romi și Partida Romilor, echipa proiectului a determinat Ministerul Muncii să redacteze un proiect de hotărâre care vizează acordarea acestor pensii. Proiectul urmează să fie avizat — iar Petre Matei speră că un astfel de semnal pozitiv să-i ajute pe romi să continue construcția unei comunități unite.

Proiect finanțat prin Fondul ONG, parte a granturilor Spațiului Economic European 2009 — 2014. Mai multe detalii despre cele 390 de proiecte finanțate prin program se găsesc pe www.fondong.fdsc.ro .

Etichete:
Trimite-ne comunicatul tau

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Business OTS

Cele mai citite din Business OTS

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres