COD PORTOCALIU: 17-01-2018 ora 14 Intre 18 ianuarie, ora 01 - 18 ianuarie, ora 17 se va semnala precipitații însemnate cantitativ, predominant ninsori COD GALBEN: 18-01-2018 ora 10 Intre 10:00 si 16:00 se va semnala local intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 60...70 km/h in Județul Buzău, Județul Brăila, Județul Ialomița, Județul Călărași; COD GALBEN: 18-01-2018 ora 10 Intre 10:00 si 15:00 se va semnala local intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55...60 km/h in Județul Teleorman; COD GALBEN: 18-01-2018 Intre 05:00 si 11:00 se va semnala intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55-65 km/h, izolat70 km/h in Județul Mehedinţi, Județul Olt, Județul Dolj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:




În Mizil locuiesc 5.000 de romi, o treime din populaţia oraşului. În 2015, în Cartier existau 13 străzi nepietruite, nicio stradă asfaltată, şase străzi fără iluminare, şase străzi fără canalizare şi doar trei pompe de apă. Oamenii n-aveau şi nu au acte de proprietate. Aveau o singură pompă, la care se mai oprea din când în când apa. Aveau prea mulţi câini vagabonzi şi locuri de muncă deloc, în tot oraşul. O treime din populaţia Mizilului trăia, aşadar, invizibilă pentru autorităţi: înotând prin noroaie ca-n secole demult trecute, izolată într-un ghetou cu graniţe nevăzute, în care ambulanţele se împotmolesc în glod, iar singurele autorităţi care dau pe-acolo sunt jandarmii şi poliţiştii, trimişi de primar.



În povestea Georgianei-Aldeza, însă, schimbările încep, tot nevăzute, în 2013. La doar 18 ani, tânăra ajunge să se implice într-un grup de iniţiativă civică, format de Carmen Gheorghe - care-i de loc din Mizil, şi de fapt de la E-Romnja, o asociaţie pentru promovarea drepturilor femeilor rome. Au fost zece la-nceput, de la 16 la 47 de ani. Ştiau că-s multe de rezolvat în cartier - când e de orânduit bătătura, e nevoie de mână de femeie. Grupul a făcut sfat şi-au hotărât: câinii, drumurile şi apa. Cu planurile astea, dar fără jalbă-n proţap, s-au dus respectuos la Şedinţa Consiliului Local.



Primarul n-a stat la prea multe discuţii, povesteşte Georgiana. Că de ce vin de-alde de-astea de la Bucureşti să-i certe pe ei? Că o să se pietruiască drumurile. Când? Ei, când. Când o să fie bani. Că să mai pună mâna să facă şi ele curat pe-acolo. 'S-a luat act de cereri', au zis aleşii, mulţumim, la revedere.



Aici ar fi putut să se termine povestea Georgianei-Aldeza, cu umilinţe şi ignorare. Din fericire, i se schimbă cursul. În 2014, Centrul de Resurse pentru Comunitate şi Decât o Revistă demarează proiectul 'În pas cu justiţia socială' al cărui scop e să înveţe patru organizaţii care lucrează cu grupuri vulnerabile să facă advocacy. Să se reprezinte în faţa autorităţilor. Să se facă auzite. Să-şi ceară drepturile. Una dintre organizaţii este E-Romnja.



La cursurile de advocacy, membrele grupului din Cartier au învăţat să facă demersuri legale pe lângă autorităţi. Să stea cu ochii pe ei. Şi să-şi spună povestea: au făcut photovoice, adică o serie de cartoline cu portrete ale oamenilor din comunitate şi cererile lor pentru autorităţi. Au expus cartolinele la o şcoală din Mizil. Au continuat să meargă la Consiliul Local. Georgiana povesteşte revoltată că la expoziţie ne-romii s-au mirat să afle cum se trăieşte la ei în oraş. Dar povesteşte mândră şi că l-a pus la punct pe primar, atunci când a încercat să constrângă una dintre membrele grupului de iniţiativă civică.



Primarul s-a schimbat în 2016, dar cel dinainte pietruise deja aproape toate străzile. Pe noul primar l-au convins rapid să se ţină de promisiunea de a balasta ultima stradă rămasă. Au convins chiar şi scepticii din comunitate că se ţin de treabă, nu de clacă. Grupul din Cartier s-a mărit şi şi-a sporit şi ambiţiile: 50 de femei din comunitate au beneficiat de testul Papanicolau, prin intermediul unei caravane medicale. Acum fac demersuri pentru soluţionarea situaţiei actelor de proprietate din Cartier - şi visează la străzi asfaltate.



Georgiana-Aldeza n-a obosit. Mai are momente, dar o ridică la loc susţinerea grupului. Advocacy şi empowerment sunt nişte cuvinte abstracte, poate, când nu le vezi la lucru. La Mizil, însă, se văd: pe drumurile pietruite şi în determinarea unei tinere care contribuie la îmbunătăţirea vieţii unei comunităţi vulnerabile, dar din ce în ce mai unite.



Proiect finanţat prin Fondul ONG, parte a granturilor Spaţiului Economic European 2009 - 2014. Mai multe detalii despre cele 390 de proiecte finanţate prin program se gasesc pe www.fondong.fdsc.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.