Reprezentanţii Asociaţiei Ajuta Viaţa, Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România, Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune, Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi ai Asociaţiei Mereu Împreună pentru Oameni au solicitat o audienţă preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.





Solicitarea vine în urma scăderii sumelor de decontare pentru mai multe dispozitive medicale, începând cu 1 octombrie 2016, potrivit Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru aprobarea metodologiei de stabilire a preţurilor de referinţă şi a sumelor de închiriere corespunzătoare categoriilor şi tipurilor de dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.



'Această scădere a sumelor de decontare va afecta cea mai săracă categorie socială: persoanele cu dizabilităţi, în condiţiile în care multe dintre acestea supravieţuiesc cu 340 de lei.

Multe categorii de persoane cu dizabilităţi, respectiv persoanele imobilizate, sunt dependente de dispozitive medicale care nu sunt incluse în pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu şi aici aş aminti doar o mică parte: scaun rulant electric, elevator, verticalizator, scutece pentru adulţi. Lipsa unui elevator în apartamentul unui imobilizat inert, duce la îmbolnăvirea asistentului personal, din cauza efortului acesta suferă de diferite hernii, asistentul personal fiind, de ce mai multe ori, un membru al familiei. Cazurile nu sunt deloc izolate. Mulţi pacienţi solicită scutece, dar sunt obligaţi să primească sonde urinare, deşi nu le folosesc.

Conform Legii 95/2006, există obligativitatea ca în momentul în care se elaborează Hotărârea de Guvern pentru aprobarea pachetelor de servicii, respectiv normele de aplicare ale ei, să se discute cu partenerii sociali. Reprezentanţii CNAS ne-au spus la întâlnire că din aceşti parteneri sociali au făcut parte patronatele, sindicatele, asociaţiile recunoscute profesional. Aceste negocieri s-au făcut pentru noi, dar fără noi! Nemulţumirile noastre conform cărora calitatea multor dispozitive este îndoielnică, trebuie să plătim diferenţe mari pentru achiziţionarea dispozitivelor de care avem nevoie, termenul de înlocuire al acestora şi multe altele, nu se cunosc pentru că nu se doreşte', a declarat Daniela Tontsch, preşedinta Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România.



Marius Stratulat, preşedintele Asociaţiei Ajută Viaţa, a argumentat prejudiciile aduse persoanelor cu dizabilităţi de către furnizorii care pun în vânzare dispozitive necorespunzătoare calitativ.



'Noi, cei dependenţi de scaune rulante, folosim aceste scaune permanent, nu doar de la pat până la baie sau până la bucătărie. Mulţi dintre noi avem nevoie de scaune rulante active, care să ne înlocuiască toate cerinţele. Cumpărăm scaune la mâna a doua pentru că un scaun decontat de CNAS era 1260 lei, iar preţul unui astfel de scaun este de 2500euro. Necesarul de dispozitive urinare este mult mai mare faţă de numărul stabilit pentru decontare.

Furnizorii ar trebui verificaţi. Aduc din China dispozitive necalitative, pe care le vând beneficiarilor. Acestea au un preţ conform cu calitatea, ceea ce a dus la scăderea sumelor de decontare, mă refer în mod special la scaunele rulante. Noi avem nevoie de scaune rulante active, CNAS ar trebui să acopere măcar un sfert din valoarea acestora, ştiind că un astfel de scaun costă 2500 de euro.'



Ministerul Sănătăţii ar trebui să verifice autorizaţiile de punere pe piaţă a dispozitivelor cu standarde de calitate redusă.

Radu Ţibichi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a afirmat că imediat ce a primit solicitarea grupului de asociaţii, a stabilit întâlnirea pentru a asculta propunerile vizavi de Ordinul pe care l-a pus pentru publicare în transparenţă deciziţională.



'Bugetul CNAS creşte în măsura în care creşte şi veniturile la fondul de asigurări, nevoile sunt mari pe toate domeniile de asistenţă medicală.

În zona de dispozitive medicale am încercat întotdeauna să aducem bugetul la nivelul listelor de aşteptare. Anul acesta am aprobat o creştere a bugetului şi am dispus caselor de asigurări să elimine aceste liste de aşteptare, am ajuns cu 53% din anul 2016. Pentru prima data, în istoria ultimilor zece ani, nu mai avem liste de aşteptare mai vechi de un an. A fost un efort bugetar.

Am primit propunerea să se analizeze micşorarea termenului de înlocuire a scaunelor rulante, de la cinci ani, la trei ani, aceasta se poate face numai prin modificarea pachetului de baza, prin hotărâre de guvern.

Introducerea de dispozitive noi trebuie calculată ca impact financiar, degeaba punem în listă dacă furnizorul de dispozitive nu-şi primeşte banii, daca CNAS nu le poate acoperi. Necesarul de fotolii electrice este greu de comensurat.

Nu avem un nomenclator, în România, al dispozitivelor medicale întocmit de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), dacă ar fi existat acest nomenclator autorizat, cum este Catalogul Naţional al Preţurilor la Medicamentele de Uz Uman Eliberate cu Prescripţie Medicală (CaNaMed), Ministerul Sănătăţii împreună cu CNAS ar putea să facă o altă politică de preţuri. De asemeni, nu exista o politică de preţuri privind preţurile de vânzare cu amănuntul în România pe dispozitive, există politica strictă a furnizorilor.

Conform legii, de la 1 octombrie trebuie să avem noi preţuri pentru că au expirat celălalte şi nu se poate funcţiona în alte condiţii. O altă metodologie de preţ mai favorabilă şi care să aducă un echilibru bugetar nu văd în acest moment. Câţiva furnizori au dat preţurile înapoi, acest fapt este rezultatul pieţei libere.

Pentru calitatea scaunelor rulante, am să fac personal un demers la ANMDM să-mi spună dacă scaunele rulante se pot clasifica pe nivele de caracteristici. Dacă ANMDM poate face acest lucru, putem întocmi o metodologie de preţ pe acele nivele, astfel încât să avem preţuri de la 1100lei la 1500lei, în raport cu o listă a afecţiunilor şi nevoilor specifice', a concluzionat Radu Ţibichi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.



La 1 octombrie 2016 a intrat vigoare Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea metodologiei de stabilire a preţurilor de referinţă şi a sumelor de închiriere corespunzătoare categoriilor şi tipurilor de dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.





Prin adresa nr. P 6.686/04.08.2016 a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate s-a solicitat Caselor de asigurări de sănătate lista furnizorilor de dispozitive medicale evaluaţi cu care se află în relaţii contractuale.



După centralizarea datelor transmise ca urmare a adresei nr. P 6.686/04.08.2016 s-a solicitat furnizorilor de dispozitive medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, prin adresa nr. P 7.101/22.08.2016 a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, să trimită preţurile de vânzare cu amănuntul, respectiv sumele de închiriere ale dispozitivelor medicale, însoţite de certificatele de înregistrare a dispozitivelor medicale emise de Ministerul Sănătăţii/Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor medicale ori de documentele de înregistrare dintr-un stat membru din Spaţiul Economic European şi/sau de declaraţiile de conformitate CE emise de producători, a căror furnizare face obiectul contractelor cu casele de asigurări de sănătate.





Metodologia prevede că preţurile de referinţă şi sumele de închiriere corespunzătoare categoriilor şi tipurilor de dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, se obţin în urma calculării mediei aritmetice a 3 dintre cele mai mici preţuri de vânzare cu amănuntul dintre preţurile de vânzare cu amănuntul minime, după eliminarea preţului de vânzare cu amănuntul cel mai mic dintre minime (extrema), respectiv a 3 dintre cele mai mici sume de închiriere dintre sumele de închiriere minime, după eliminarea sumei de închiriere cea mai mică dintre minime (extrema) şi a ajustării, după caz, cu +5%, astfel încât să nu fie mai mari cu +5% raportate la preţurile de referinţă şi sumele de închiriere corespunzătoare celor din Anexa la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 188/2013, cu modificările şi completările ulterioare.



Preţurile de vânzare cu amănuntul minime, respectiv sumele de închiriere minime pentru fiecare categorie şi tip de dispozitiv medical sunt cele din listele cu preţurile de vânzare cu amănuntul şi/sau sumele de închiriere care au fost transmise Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de către furnizorii evaluaţi de dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.





Listă de preţuri întocmită prin selecţie





Contact:

[email protected]