

Proiectul de cercetare şi dezvoltare FLOOD-serv îşi propune să prevină efectele catastrofale ale inundaţiilor prin utilizarea reţelelor sociale şi a tehnologiilor inteligente. SIVECO România este coordonatorul proiectului, la nivel european.
Inundaţiile produc tragedii umane şi pierderi economice uriaşe, având totodată consecinţe grave, ireversibile pentru mediu.
Întreaga Europă se confruntă cu dezastre naturale de amploare excepţională:
- Conform datelor publice, în România, inundaţiile şi furtunile au dus recent la pierderea a 76 de vieţi omeneşti şi au provocat pagube de peste 1,66 miliarde Euro (adică echivalentul a 2,1% din PIB-ul ţării noastre). Ele au afectat aproximativ 656.392 ha terenuri agricole, 10.420 km drumuri, 23,8 km de cale ferată, 9.113 poduri şi picioare de pod, 90.394 fântâni. Delta Dunării este un areal special, afectat în mod deosebit de inundaţii şi în care fenomenele meteo şi acţiunile omului din ultimul secol au produs schimbări semnificative ecosistemelor şi morfologiei zonei.
- În Italia, din 1944 până astăzi, costul estimativ al prejudiciului adus de cutremure, alunecări de teren şi inundaţii atinge 242,5 de miliarde euro (aproximativ 3,5 de miliarde pe an). 82 % dintre localităţile din peninsulă sunt expuse riscului hidrologic şi peste 5.700.000 de oameni trăiesc în zone cu risc de inundaţii.
- Slovacia s-a confruntat, numai în primele 10 luni ale anului 2014 cu 599 de inundaţii.
- Şi în Peninsula Iberică, inundaţiile au un impact considerabil asupra vieţii şi proprietăţilor oamenilor. În Spania, au fost determinate 1398 de locuri unde există periodic inundaţii majore. Reţeaua hidrografică portugheză compusă din 12 râuri partajate la vest cu Spania prezintă acelaşi risc ridicat de calamitate.
Riscurile aferente inundaţiilor în marile bazine hidrografice, aflate pe teritoriul mai multor ţări, pot fi reduse prin abordări transnaţionale, interdisciplinare, în cadrul unor proiecte internaţionale, în care participă toate părţile co-interesate.
Un astfel de demers transnaţional este proiectul european de cercetare FLOOD-serv, derulat în cadrul programului Horizon 2020.
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unei aplicaţii ce oferă servicii publice personalizate şi centrate pe nevoile cetăţeanului.
FLOOD-serv contribuie la creşterea implicării cetăţenilor din zonele de risc, valorificând puterea colaborativă a reţelelor informatice (de oameni, de cunoştinţe, de senzori) pentru conştientizarea şi identificarea soluţiilor de atenuare a riscului şi coordonarea acţiunilor în situaţii de calamitate.
Practic, vorbim de un sistem informatic care corelează în mod inteligent un volum uriaş de informaţii despre inundaţii, colectate dintr-o serie foarte largă de surse (senzori, social media şi date deschise) şi pe care le pune la dispoziţia beneficiarilor (cetăţeni şi funcţionari publici), pe orice tip de dispozitiv fix sau mobil (tablete şi telefoane inteligente, laptopuri şi PC-uri).
'Proiectul Flood-serv consideră impactul social drept un factor cheie de dezvoltare. El nu se rezumă la dezvoltarea de 'comunităţi online', ci are în vedere toate situaţiile cu care se confruntă oamenii în viaţa de zi cu zi. Singura soluţie viabilă, temeinică, împotriva vulnerabilităţilor, inclusiv a celor naturale, cum sunt şi riscurile legate de inundaţii, este schimbarea comportamentului oamenilor. De aceea, platforma Flood-serv se bazează pe conţinutul generat de cetăţeni, intermediind legătura dintre aceştia şi autorităţile publice responsabile, prin reţele sociale şi cu ajutorul tehnologiilor mobile', afirmă Monica Florea, coordonatoarea acestui proiect şi directorul Departamentului de Proiecte de Cercetare din cadrul SIVECO România.
Platforma europeană FLOOD-serv va fi implementată de 12 parteneri din 7 ţări (Austria, Spania, Romania, Portugalia, Slovacia, Italia, Belgia) în cadrul unor proiecte pilot în regiuni cu risc ridicat de inundaţii: în Italia (regiunea Genova), România (regiunea Delta Dunării), Spania (regiunea Bilbao), Slovacia (regiunea Bratislava) şi Portugalia (regiunea Vila Nova de Famalicăo, lângă Porto). În cadrul regiunilor menţionate platforma FLOOD-serv va fi implementată urmând scenariile reale care implică în mod activ deopotrivă cetăţenii şi autorităţile publice din zonele respective.
SIVECO România este coordonatorul proiectului la nivel european, iar partenerii proiectului sunt: Cellent AG (Austria), ANSWARETECH S.L. (Spania), Government to You (Belgia), Municipalitatea oraşului Genova (Italia), Institutul Naţional pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Deltei Dunării din Tulcea (România), Municipalitatea oraşului Bilbao (Spania), ANO, Sistemas de Software e Serviços, LDA (Portugalia), Exdwarf consulting s.r.o. (Slovacia), Instituţia Prefectului din Judeţul Tulcea (România), Bratislavský samosprávny kraj (Regiunea cu guvernare autonomă Bratislava) (Slovacia), Municipalitatea oraţului Vila Nova de Famalicăo (Portugalia). Proiectul se desfăşoară pe durata a 36 de luni, în perioada 1 August 2016-31 iulie 2019.
'Suntem extraordinar de onoraţi să coordonăm un proiect de importanţa şi anvergura proiectului FLOOD-serv. Deşi am participat în ultimii ani la numeroase proiecte europene de cercetare în care am fost coordonatori naţionali, acesta este primul proiect de cercetare Horizon 2020 în care avem misiunea de coordonare la nivel European. De altfel, SIVECO este printre puţinele firme de IT din România care deţin până în prezent o astfel de responsabilitate. Noi considerăm această misiune o confirmare în plus a valorii specialiştilor noştri, din partea Comisiei Europene', spune Florin Ilia, Preşedinte şi Director General al SIVECO România.
Funcţionalităţile generale platformei FLOOD-serv sunt:
- Prognoză şi avertizare - prin colectarea, prelucrarea, analiza şi difuzarea informaţiilor colectate de cetăţeni şi prelucrarea lor prin utilizarea tehnologiilor inteligente
- Stimularea comunicării online a cetăţenilor şi facilitarea procesului decizional colectiv pentru reducerea riscului de inundaţii cu ajutorul reţelelor sociale
- Conştientizarea situaţiilor de criză şi coordonarea acţiunilor de urgenţă
Soluţia poate fi adaptată pentru a fi folosită şi pentru alte tipuri de situaţii de urgenţă, nu doar în caz de inundaţii. În ce priveşte criteriile de performanţă, sistemul informatic suportă stocarea şi prelucrarea unui volum mare de date şi este proiectat pentru a avea o viteză de răspuns în timp real, în cursul evenimentelor critice.
Despre SIVECO România
SIVECO România dezvoltă şi exportă soluţii IT şi proiecte de consultanţă cu valoare adăugată ridicată către ţări din Comunitatea Europeană, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi spaţiul Comunităţii Statelor Independente.
SIVECO România este singura firmă românească de software care furnizează servicii informatice direct către organisme ale Comisiei Europene.
SIVECO furnizează toate serviciile necesare în întreg ciclul de viaţă al unui proiect informatic: de la analiza cerinţelor utilizatorilor, până la proiectarea, dezvoltarea, testarea şi implementarea sa, instruirea utilizatorilor finali şi asigurarea de servicii de asistenţă tehnică şi întreţinere a sistemelor.
SIVECO a dezvoltat şi derulează, la nivel naţional, unele dintre cele mai mari şi mai complexe sisteme informatice din România în: educaţie, agricultură, asigurări de sănătate, servicii vamale, nucleare, asigurări de securitate socială.
Echipa dispune de experţi IT de talie internaţională, cu specializări care acoperă toate etapele de dezvoltare ale unui proiect: analişti, consultanţi de afaceri, arhitecţi de sistem, programatori pe diferite platforme, implementatori, testeri, experţi în baze de date, formatori acreditaţi.
De-a lungul celor peste 24 de ani de existenţă, compania a fost recompensată cu peste 200 de premii interne şi internaţionale.
Mai multe informaţii despre companie şi produsele sale puteţi obţine vizitând www.siveco.ro şi www.linkedin.com/company/siveco-romania.
AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.
AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Direcția Marketing – marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | may 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
27 | 28 | 29 | 30 | 1 | 2 | 3 |
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |