De o bună bucată de timp, legea dării în plată a creat mare vâlvă în rândul bancherilor, debitorilor, instituţiilor statului şi, cel mai important, a speriat toţi românii care vor să se mute la casă nouă, în ansambluri rezidenţiale. Ce presupune? Cum se va aplica? Cine va putea beneficia şi cine va pierde cel mai mult în urma legii dării în plată? La aceste întrebări vom încerca să răspundem în rândurile care urmează.

Ce presupune legea dării în plată?



Legea dării în plată stipulează că persoanele cu credite de locuinţe îşi pot ceda bunurile ipotecate către bănci dacă sunt în incapacitate de plată a ratelor împrumuturilor. Nimic mai simplu în aparenţă, însă, desigur, lucrurile sunt mult mai complicate în esenţă.

Iniţiativa legii dării în plată a început ca o lege socială, care să-i ajute pe debitorii cu probleme reale să scape de povara creditelor ipotecare, cedând către creditori aceste bunuri. Dar iniţiatorii legii au evitat să discute concret despre suma maximă a creditelor contractate până la care se poate aplica legea dării în plată. Cu alte cuvinte, chiar şi persoanele cu credite de, să zicem, 1 milion de euro, pot înştiinţa băncile că vor să renunţe la împrumuturi în schimbul locuinţelor.

Da, tot ce trebuie să faceţi pentru a ceda locuinţele este să trimiteţi o înştiinţare către bănci, fie prin executor judecătoresc, avocat sau notar public şi sunteţi eliberaţi de obligaţii!



Cum se va aplica?



Aici discuţiile devin foarte interesante şi importante. În cazul în care legea dării în plată se va aplica retroactiv (şi pentru creditele în derulare), atunci băncile vor avea o problemă mare. Peste noapte, acestea se vor trezi cu, posibil, sute de mii de locuinţe, pe care trebuie, la rândul lor, să le vândă mai departe. Cum şi mai ales la ce preţ pentru a-şi diminua pierderile, rămâne la alegerea fiecărei instituţii în parte... Foarte important de ştiut este că băncile sunt intermediarii banilor, nu lucrează cu bani proprii. Pierderile în realitate ar fi ale deponenţilor, românii care au depozite bancare. Cu toate acestea, semnalele din piaţă ne arată că sunt şanse mici ca legea să se aplice retroactiv (vocea domnului avocat Piperea este suficient de puternică...).



De asemenea, un alt punct crucial al discuţiei referitoare la legea dării în plată este dacă programul Prima Casă va fi inclus. Ştim cu toţii că principalul atu al programului Prima este avansul de doar 5%. Atunci, cum vor putea băncile să-şi asume riscul imens pe care legea dării în plată îl presupune? De asemenea, Statul garantează jumătate din fiecare credit Prima Casă. Dacă debitorii decid să renunţe la case şi la credite, trimiţând apartamentele la bănci, atunci este evident că pierderile vor fi de ambele părţi (bănci şi stat). Este statul pregătit pentru asta?



Cine va beneficia şi cine va pierde cel mai mult de pe urma legii dării în plată?



În cazul în care legea dării în plată se va aplica doar pentru cazurile sociale (debitorii care într-adevăr au ajuns în incapacitate de plată a ratelor din motive precum şomaj, probleme de sănătate etc...), atunci este evident că această iniţiativă este una benefică, în special pentru cei care au accesat credite bancare în franci elveţieni, sub oblăduirea bancherilor din România, inclusiv BNR.



De curând legea a fost retrimisă în Parlament de către preşedinte, deoarece nu era stipulat cine sunt beneficiarii acestei legi. Mai exact, aceştia puteau fi şi dezvoltatori imobiliari care nu mai doreau sau nu mai puteau să înapoieze creditul.



Concluzii



Dacă această lege se va aplica retroactiv, atunci va intoxica toate investiţiile din ţara noastră. Riscul legii nu este predictibil, iar acest lucru va avea efecte catastrofale pentru economie deoarece încrederea investitorilor va fi zdruncinată serios.

Dacă această lege se va promulga, băncile vor creşte avansurile pentru toate tipurile de credite. Acest lucru va duce la imposibilitatea românilor de a cumpăra o casă nouă. Aceştia vor trebui să se obişnuiască cu statutul de chiriaş, în loc de proprietar. Indiferent de cât de mare este salariul românului de la multinaţională, un avans de 35% va reduce semnificativ numărul celor care vor fi capabili de a accesa credite bancare.



Dacă va fi evitat în continuare stabilirea unui plafon maxim pentru creditele eligibile pentru legea dării în plată, atunci nu mai este lege socială. Şi care mai este scopul acestei legii?



Dacă Prima Casă nu va fi scoasă din această lege, atunci va dispărea cu totul.



În orice formă va fi promulgată această lege, băncile vor înăspri condiţiile de creditare, pentru a-şi acoperi riscurile fluctuaţiei pieţei imobiliare. De asemenea, nu trebuie neglijate nici efectele nocive asupra celorlalte segmente ale economiei.

Discuţiile pentru legea dării în plată au fost amânate până săptămâna aceasta.