Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cercetările pentru descifrarea genomului coronavirusului au început în ianuarie, iar în şapte luni s-au făcut mari progrese, însă mai este de lucru până la obţinerea unui vaccin, arată coordonatoarea ştiinţifică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Soumya Swaminathan, într-un interviu publicat luni de dpa.

Ea a precizat că în prezent OMS are peste 20 de vaccinuri în faza de studii clinice şi că riscul este mic să eşueze chiar toate. Aşadar, un vaccin ar putea fi disponibil la începutul anului viitor, după care urmează producţia pe scară largă, deci există speranţa că ar putea fi distribuit la jumătatea lui 2021. Presupunând că fiecare din cele 20 de vaccinuri candidate are şanse de 10% să fie corespunzător, ar însemna că am putea avea unul sau două vaccinuri, poate chiar mai multe.

 

Foto: (c) FABRICE COFFRINI / EPA


Progresele sunt cele mai rapide înregistrate până acum în domeniu, faţă de orice altă boală din trecut. De la publicarea în ianuarie a secvenţei ARN-ului virusului şi până la prima testare a unui vaccin, în martie au trecut doar trei luni - un succes fără precedent, susţine Swaminathan. Este posibil ca testele pe scară largă privind eficienţa - aşa-numita fază a treia - să se încheie în mai puţin de un an de la începutul cercetărilor pentru obţinerea vaccinului. Încheierea acestei faze nu înseamnă neapărat că vaccinul este eficient, sigur şi gata de utilizare.

Din cauză că nu se poate prevedea care linie de cercetare va avea succes, abordarea OMS este efectuarea de teste pentru un număr cât mai mare de vaccinuri. Nivelurile de interes şi de investiţii sunt ridicate, dar există anumite criterii. Nu este suficient ca vaccinul să protejeze doar 20-30% din pacienţi, deoarece asta nu va asigura încheierea pandemiei; este nevoie de o protecţie de 70%, în condiţii de siguranţă.

Referitor la studiile care arată scăderea rapidă a nivelului anticorpilor după infectare, Swaminathan spune că nu sunt îngrijorătoare, dar sunt urmărite cu atenţie. Încă se mai descoperă noutăţi despre tipurile de imunitate la virus. Există şi cercetări care sugerează că reacţia imunitară mediată de celule poate fi semnificativă. Se dezvoltă şi unele celule de memorie, care se pot reactiva la o nouă expunere a organismului la virus şi pot declanşa o nouă reacţie imunitară. Din experienţă se ştie că majoritatea oamenilor dezvoltă imunitate la infecţiile naturale, adică produc anticorpi. De aceea, se speră că un vaccin ar putea da acelaşi rezultat.

Conform coordonatoarei ştiinţifice a OMS, nu se cunoaşte niciun caz de reinfectare cu coronavirus. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea) 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.