COD GALBEN: 11-07-2020 ora 13 Intre 12 iulie, ora 06:00 – 12 iulie, ora 18:00Fenomene vizate se va semnala 12 iulie, ora 06:00 – 12 iulie, ora 18:00Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Un medic belgian suspectat că ar fi sedat în mod abuziv persoane în vârstă într-un centru de îngrijiri paliative a fost inculpat pentru nouă asasinate de către un judecător din Liege (est), au declarat luni doi avocaţi, relatează AFP.

Decesele s-au produs în 2017 şi 2018. Cazul ar putea ridica problema reglementării acestor sedări, într-o ţară în care eutanasia - legalizată din 2002 - este strict încadrată.

Ancheta judiciară a fost deschisă în urma unui denunţ din partea centrului CHR de Huy, în apropiere de Liege, unde a lucrat medicul, care de atunci a fost demis, a declarat avocatul său Renaud Molders-Pierre, confirmând informaţiile apărute în ziarul Le Soir.

Acuzaţiile de omor au fost pronunţate în două etape - la începutul anului 2019 pentru patru cazuri raportate de spital, apoi în decembrie pentru alte cinci decese considerate suspecte de anchetatori.

Medicul, prezentat drept 'Denis D.', 62 de ani, contestă faptele pentru care este acuzat, a spus Molders-Pierre.

'El a considerat că a acţionat întotdeauna în interesul pacienţilor săi', iar în ceea ce priveşte aceste nouă decese suspecte, ale unor persoane cu vârste între 85 şi 95 de ani, el s-a confruntat 'cu o situaţie medicală inextricabilă cu persoane care urmau să moară în scurt timp', a mai spus avocatul.

Primele patru decese au avut loc în acelaşi week-end, în cursul căruia Denis D. a luat singur decizia de a seda aceste persoane, încălcând procedura internă a spitalului.

Sedarea 'paliativă' (profundă) implică administrarea unui medicament pentru a scădea starea de conştienţă şi pentru a calma durerea la pacienţii pentru care niciun alt tratament nu este eficient.

Ea ar trebui rezervată a priori pacienţilor al căror deces este considerat iminent de către medic şi care ar trebui să intervină într-un interval de o săptămână până la două săptămâni, potrivit specialiştilor.

'Alegerea trebuie să rămână a pacientului sau a rudelor sale în ordinea prevăzută de lege (o lege din 2002 privind drepturile pacientului), şi nu cea a medicului', a declarat Gilles Génicot, profesor în drept medical la Universitatea din Liege.

În ceea ce-l priveşte pe Denis D., 'întrebarea este să ştim dacă cadrul legal a fost respectat', a declarat un alt avocat, Alexandre Wilmotte.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.