COD GALBEN: 27-02-2020 ora 11 Intre 28 februarie, ora 09:00 - 29 februarie, ora 11:00 Zone și fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Anul 2019 a fost marcat de o revenire puternică a unor boli precum rujeola, poliomielita sau ciuma în mai multe părţi ale lumii, însă de departe cea mai fulminantă replică a aparţinut rujeolei, în special în Europa, unde boala şi-a făcut din noua apariţia în patru ţări de pe acest continent, unde era considerată eliminată.

RUJEOLA

Rujeola înregistrează o revenire în aproape toate regiunile globului din cauza accesului deficitar la servicii medicale sau a neîncrederii în vaccinuri, după ce, până în 2016, incidenţa acestei boli, extrem de contagioase, a înregistrat un regres.

La începutul lunii decembrie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) confirmase că, în prezent, în lume există mai multe focare de rujeolă, numărul cazurilor raportate organizaţiei depăşind 413.000 la începutul lunii noiembrie, prin comparaţie cu un total de 353.000 anul trecut.

Cel mai recent recent focar de rujeolă care a captat atenţia presei internaţionale a fost raportat în Samoa, un stat insular din Pacific, unde la 26 decembrie fuseseră raportate 5.612 cazuri confirmate şi 81 de decese, majoritatea în rândul copiilor, dintr-o populaţie de 200.084 de locuitori. Samoa a fost extrem de puternic afectată de acest focar de rujeolă din cauza ratelor mici de vaccinare, variind între 28 şi 40 %, potrivit UNICEF. Conform Radio New Zealand (RNZ), se crede că focarul de rujeolă din Pacific îşi are originea în Noua Zeelandă, însă în prezent afectează şi alte ţări din zonă, precum Fiji şi Tonga.

Un alt important important focar de rujeolă a fost semnalat în Republica Democrată Congo (RDC), unde de la începutul anului au fost înregistrate peste 5.000 de decese, de două ori mai mult decât numărul deceselor înregistrate în urma epidemiei de Ebola izbucnite în august 2018 în această ţară şi soldate cu peste 2.000 de victime, potrivit cifrelor furnizate de OMS.

În Europa, confruntată cu o creştere a cazurilor de rujeolă, boala a revenit în patru ţări, printre care Marea Britanie, unde era considerată eliminată, a avertizat la sfârşitul lunii august OMS, lansând un apel la intensificarea vaccinării.

Organizaţia menţionează 89.994 de cazuri de rujeolă în 48 de ţări europene în primul semestru din 2019, mai mult decât dublu în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut (44.175) şi deja mai multe cazuri decât în tot anul 2018 (84.462).

Pe baza cifrelor din 2018, boala nu este considerată ''eliminată'' în Regatul Unit, Grecia, Republica Cehă şi Albania. Potrivit OMS, statutul ''eliminat'' semnifică absenţa transmiterii continue timp de 12 luni într-o zonă geografică specifică.

În Regatul Unit, au fost semnalate 953 de cazuri în 2018 (489 de la 1 ianuarie 2019), în timp ce în Grecia au fost identificate 2.193 de cazuri (28), 1.466 în Albania (475) şi 217 în Republica Cehă (569).

În Europa, cea mai mare parte a persoanelor afectate au vârsta de sub 19 ani (60% dintre cazuri).

România se afla pe locul al 4-lea din Europa la numărul de cazuri de rujeolă raportate în ultimul an, potrivit unui raport realizat în luna septembrie de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, iar la 20.12.2019, situaţia rujeolei indica un număr de 18.908 de cazuri şi 64 de decese în această ţară, potrivit datelor prezente pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

La nivel mondial, numărul cazurilor semnalate a crescut de trei ori faţă de perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2018 (129.239), fiind raportate 364.808 de cazuri. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Republica Democratică Congo, Madagascar şi Ucraina. Statele Unite au inventariat, la rândul său, cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimii 25 de ani.

Pe de altă parte, OMS estimează că, la nivel global, este raportat mai puţin de un caz din 10, ceea ce înseamnă că amploarea epidemiei este cu mult mai semnificativă decât statisticile oficiale. Agenţia specializată a ONU din domeniul sănătăţii consideră că în realitate există circa 6,7 milioane de decese în fiecare an legate de rujeolă.

Extrem de contagioasă şi cu potenţiale complicaţii grave, câteodată mortale, rujeola - caracterizată prin apariţia unor pete roşii pe piele - se transmite de obicei prin contact direct sau pe calea aerului şi duce la infecţii ale căilor respiratorii, afectând apoi întregul organism. Înainte de apariţia vaccinurilor în anii '70, boala ucidea între 7 şi 8 milioane de copii pe an la nivel mondial.

În prezent, nu există un tratament curativ al rujeolei, însă boala poate fi prevenită prin administrarea a două doze de vaccin, potrivit OMS, care a evaluat la peste 20 de milioane numărul deceselor evitate la nivel global în perioada 2000-2016 datorită vaccinării.

POLIOMIELITĂ

Boala a revenit în Filipine după o absenţă de 18 ani, autorităţile declarând la 19 septembrie un focar de poliomielită. Până la începutul lunii noiembrie, peste 1,6 milioane de copii din Filipine fuseseră vaccinaţi împotriva acestei boli extrem de contagioase în cadrul unei campanii de două săptămâni desfăşurate în Filipine, unde trei cazuri de poliomielită au fost confirmate începând din luna septembrie.

Primul caz, confirmat pe 14 septembrie, a fost semnalat la o fetiţă de trei ani din provincia sudică Lanao del Sur, în timp ce al doilea a fost raportat la băiat de cinci ani din provincia Laguna, la sud de Manila. La sfârşitul lunii octombrie, autorităţile acestui arhipelag au confirmat un al treilea caz, la o fetiţă de patru ani din provincia Maguindanao din sudul ţării.

Boala care, deşi rareori fatală, provoacă paralizie, este incurabilă, dar poate fi prevenită cu ajutorul vaccinării şi a fost eradicată cu succes în zone vaste la nivel mondial în ultimele decenii.

În contextul apariţiei focarului din Filipine, experţi din cadrul OMS şi UNICEF au avertizat că primele cazuri de poliomielită apărute în această ţară în ultimii 18 ani reprezintă un avertisment pentru ţări precum Ucraina, unde rata de imunizare scăzută oferă un teren fertil pentru epidemii virale.

Ucraina se confruntă deja cu un focar de rujeolă, cu aproape 57.000 de cazuri şi 18 decese înregistrate în primele opt luni ale acestui an, potrivit datelor Ministerului ucrainean al Sănătăţii. Încrederea în vaccinuri şi rata de imunizare a copiilor împotriva unei serii de agenţi patogeni au fost în ultimii ani extrem de scăzute, lăsând numeroase persoane vulnerabile la infecţii virale, au subliniat experţii OMS şi UNICEF.

La fel ca virusul rujeolic, care s-a răspândit atât în Filipine, cât şi în Ucraina, timp de peste un an, poliomielita poate reprezenta un risc dacă cel puţin 95% din populaţie nu este vaccinată. În timp ce în Filipine rata imunizării împotriva poliomielitei este de 70%, în 2017, în Ucraina, doar 51,9% dintre bebeluşii cu vârsta de sub un an au fost imunizaţi împotriva acestei boli, procentul acestora ajungând la 69,2% în 2018, potrivit UNICEF.

EBOLA

Republica Democrată Congo (RDC) se confruntă cu a doua cea mai mare epidemie de Ebola din lume, cu peste 2.200 de morţi şi 3.300 de infectări confirmate de la declanşarea actualului focar, la 1 august 2018. Focarul a fost localizat în provinciile Nord- Kivu şi Ituri, iar la data de 26.12. 2019, autorităţile raportau 3.366 de cazuri (din care 3.248 confirmate şi 118 probabile), dintre care 2.227 de morţi şi 1.098 de supravieţuitori, potrivit datelor furnizate de OMS pe site-ul său.

La 1 noiembrie, autorităţile medicale congoleze au anunţat că au primit 11.000 doze dintr-un nou vaccin împotriva virusului Ebola, produs de firma Johnson &Johnson, iar la mijlocul lunii a fost anunţată începerea utilizării sale. Noul vaccin provine din Belgia şi este utilizat în completarea primului vaccin împotriva Ebola, rVSV-ZEBOV-GF, produs de laboratorul american Merck Sharpe and Dohme, care utilizează o strategie de încercuire a zonelor infectate cu virusul Ebola. Peste 250.000 de persoane au primit deja doza primului vaccin utilizat de la începutul izbucnirii epidemiei în august 2018.

La 1 noiembrie, Jean-Jacques Muyembe, responsabilul luptei împotriva Ebola în RDC, a declarat că cel de-a doilea vaccin va fi utilizat la mijlocul lunii noiembrie într-o operaţiune desfăşurată "simultan în RDC şi Rwanda".

Declarată la 1 august 2018, actuala epidemie de Ebola este cea de-a zecea de la apariţia maladiei în această ţară în 1976 şi este evaluată drept urgenţă de sănătate publică de interes internaţional de către OMS.

Febra hemoragică Ebola, extrem de contagioasă, provoacă moartea a 25% până la 90% dintre bolnavi, potrivit organizaţiei amintite. Boala, pentru care nu există pe moment niciun tratament, se transmite prin contact direct cu sângele şi secreţiile corporale ale persoanelor contaminate, prin contact sexual, dar şi prin manipularea necorespunzătoare a cadavrelor contaminate.


HOLERĂ

Sudanul se confruntă cu un focar letal de holeră, soldat la sfârşitul lunii noiembrie cu 11 morţi dintr-un total de 338 de cazuri suspectate.

La începutul lunii octombrie, Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) a livrat 1,6 milioane de doze de vaccin oral în această ţară. Vaccinurile, finanţate de Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare (GAVI), vor fi utilizate în cadrul campaniei de vaccinare, prima în ultimii trei ani, a anunţat UNICEF.

Potrivit unei avertizări date publicităţii de OMS la data 11 septembrie, cazurile de holeră şi diaree acută s-ar putea răspândi din cauza calităţii deficitare a apei, agravată de inundaţiile recente.

De asemenea, în mai 2019, în Mozambic au fost raportate 14 cazuri de holeră în urma inundaţiilor provocate de trecerea devastatorului ciclon Kenneth, după ce în luna aprilie, autorităţile raportaseră şase decese din cauza holerei şi 3.577 de cazuri de persoane infectate, iar în martie Ministerul Sănătăţii declarase epidemie la 27 martie.

Campania de vaccinare împotriva holerei, organizată de guvernul din Mozambic alături de organizaţiile umanitare, imunizase până în aprilie peste 800.000 de persoane din regiunile afectate de ciclonul Idai, care a lovit Mozambicul la 14 martie, urmat de puternice inundaţii, care au lăsat sute de mii de persoane fără acces la apă potabilă.

Holera este o infecţie intestinală extrem de contagioasă cauzată de ingestia de apă sau alimente de contaminate, care se manifestă prin diaree violentă şi deshidratare severă.


CIUMĂ

La sfârşitul lunii noiembrie, autorităţile sanitare din China anunţaseră al patrulea caz de ciumă bubonică în regiunea Mongolia Interioară din nordul ţării, la un păstor din ţinutul Siziwang. Anterior stabilirii diagnosticului, bărbatul fusese activ într-o regiune în care au fost identificate surse de ciumă, iar starea sa a fost considerată drept stabilă după administrarea tratamentului.

La mijlocul lunii, Mongolia Interioară a raportat un caz de ciumă bubonică după ce un bărbat de 55 de ani a fost diagnosticat în urma consumării cărnii de la un iepure sălbatic, la data de 5 noiembrie. Boala fusese confirmată anterior la alte două persoane, la începutul lunii. Ambii pacienţi proveneau din Mongolia Interioară şi au fost plasaţi în carantină într-o instituţie din capitala Chinei după ce au fost diagnosticaţi cu ciumă pneumonică.

Cazurile de ciumă nu sunt neobişnuite în China, însă epidemiile au devenit din ce în ce mai rare. Din 2009 până în 2018, China a raportat doar 26 de cazuri, dintre care 11 pacienţi au murit.

Ciuma bubonică este cea mai comună formă de ciumă la nivel mondial şi poate evolua în ciumă pulmonară, sau pneumonică, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Ciuma pneumonică este cea mai rară, însă cea mai virulentă formă de ciumă, cu o posibilă transmitere de la persoană la persoană printr-o simplă tuse. Rata mortalităţii sale poate fi ridicată, însă tratamentul cu antibiotice este eficient, dacă este administrat în 24 de ore.


FEBRĂ DENGUE

Virusul febrei Dengue a provocat numeroase decese în 2019 în mai multe state din Asia, cum ar fi Sri Lanka (74 de decese la sfârşitul lunii octombrie), Myanmar (107 decese, la începutul aceleiaşi luni), Bangladesh (75, la sfârşitul lunii septembrie) şi Filipine (peste 1.000 la începutul lunii septembrie), dar şi în state de pe continentul american precum Mexic (cu 120 de decese la început de septembrie) şi Brazilia (cu 591 de decese la început de septembrie).

În plus, în luna noiembrie, Spitalul Ramon y Cajal din Madrid a anunţat identificarea primului caz de febră Dengue prin transmitere sexuală înregistrat în Europa, diagnosticat la un tânăr care nu călătorise în zone cu risc. Este vorba de primul caz cu transmitere sexuală autohton din Spania şi din Europa, având în vedere că mai există un singur caz similar în Coreea de Sud diagnosticat la membrii unui cuplu de acelaşi sex. Cazul fusese consemnat la sfârşitul lunii septembrie la acest centru spitalicesc din Madrid, partenerul sexual al pacientului fiind un bărbat care a călătorit recent în Cuba şi Republica Dominicană. Cei doi bărbaţi au întreţinut relaţii sexuale neprotejate la începutul lunii septembrie, iar analizele probelor de lichid seminal au rezultat pozitive.

Febra Dengue este o boală provocată de un virus care se transmite în mod obişnuit prin înţepătura unui ţânţar şi este endemică în ţările din America de Sud, Asia de Sud-Est şi Africa. Simptomele acestei boli includ o stare de indispoziţie generalizată, febră mare, dureri de cap şi erupţii cutanate mai ales în zona feţei care se întind pe gât, torace şi extremităţi.
De obicei, boala durează 10 zile, însă în cazuri grave, ea poate conduce la sângerări interne, inclusiv la nivel cerebral, şi poate fi fatală.AGERPRES/(AS - autor: Ana Bîgu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.