COD GALBEN: 19-02-2020 Intre 06:30 si 10:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m in Județul Harghita; COD GALBEN: 19-02-2020 Intre 05:30 si 08:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii sub 200 m in Județul Cluj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Gruparea islamistă nigeriană Boko Haram a ucis cel puţin 275 de oameni între ianuarie şi noiembrie 2019 în regiunea Extremul Nord din Camerun, 80% dintre victime fiind civili, a precizat miercuri Amnesty International (AI), citată de EFE.

"Persoanele cu care am discutat în Extremul Nord din Camerun trăiesc în teroare. Multe dintre ele au fost martore la atacuri ale Boko Haram şi şi-au pierdut rude sau prieteni", a arătat într-un comunicat directoarea interimară a AI pentru Africa Occidentală şi Centrală, Samira Daoud.

"Deja nu se mai întreabă dacă vor mai fi atacuri, ci când se vor întâmpla", a continuat Daoud, care a adăugat că populaţia se simte "abandonată de autorităţi".

În cadrul unei investigaţii pe teren, organizaţia pentru drepturile omului a documentat totodată abuzuri, violuri şi infracţiuni grave, precum uciderea unui bătrân orb şi a fiului său într-un atac nocturn în localitatea Gakara sau incendierile şi jafurile comise asupra unor unităţi sanitare şi locuinţe.

Boko Haram, organizaţie originară din Nigeria, acţionează de asemenea în ţările învecinate din bazinul lacului Ciad. Gruparea jihadistă a fost creată în 2002 în localitatea Maiduguri (nord-estul Nigeriei) de către liderul spiritual Mohameh Yusuf, pentru a denunţa abandonarea nordului ţării de către autorităţi.

La acel moment, gruparea lansa atacuri asupra poliţiei nigeriene, ca reprezentantă a statului, dar, după ce Yusuf a fost ucis de agenţi în 2009, gruparea s-a radicalizat mai mult, în 2015 apărând o facţiune afiliată autoproclamatului Stat Islamic.

Potrivit AI, reapariţia violenţei în Extremul Nord din Camerun intervine la câteva luni după ce preşedintele camerunez, Paul Biya, a descris în ianuarie gruparea jihadistă drept "ameninţare reziduală".

Biya, la putere din 1982, se confruntă în ultimii ani nu doar cu o insurgenţă islamistă crescută, ci şi cu o criză separatistă în cele două regiuni anglofone din ţară - Nord-Vest şi Sud-Vest, unde camerunezii de limbă engleză pretind că sunt discriminaţi de guvernul federal.

Conflictul din aceste regiuni, unde trăiesc trei milioane de oameni, a provocat moartea a circa 3.000 de persoane, conform International Crisis Group (ICG), şi strămutarea a cel puţin 530.000 de persoane, potrivit Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). AGERPRES/(AS - autor: Vicenţiu Purcărea, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.