''Corpul morţilor nu este gunoi de reciclat''. Cu acest puternic mesaj inclus într-un pliant distribuit duminică în toate parohiile din ţară, Biserica Ortodoxă greacă a dorit să arate clar că nu acceptă incinerarea, nici îngroparea urnelor, nici slujbe funerare pentru cei care optează pentru această soluţie, scrie luni EFE.

Biserica a reacţionat astfel la recenta inaugurare a primului crematoriu din Grecia, ultima ţară din Uniunea Europeană care încă nu avea incineratoare.

Rezistenţa clerului a fost acerbă, astfel încât proiectul de a deschide un crematoriu a fost amânat timp de decenii. Cel care tocmai a fost inaugurat în urmă cu două luni la Ritsona, la 70 km de Atena, este doar privat deoarece, deşi există multe localităţi care au avut în vedere astfel de iniţiative de când s-a aprobat legea corespunzătoare în 2006, presiunea ierarhiei ecleziastice este foarte puternică, continuă agenţia spaniolă de presă.

Omul trebuie să fie îngropat asemenea lui Iisus

"Îngroparea corpului uman este ceva natural, iar Biserica nu are dreptul să meargă contra naturii", spune, pentru EFE, Serafim Dimitriu, preot într-o parohie din Atena. Pentru acesta, lucrurile sunt foarte simple: corpul lui Iisus a fost îngropat şi asta trebuie să se întâmple cu orice creştin care moare.

De aceea, urnele nu îşi au locul într-un cimitir ortodox. Cu toate acestea, legea nu o împiedică, deoarece cimitirele sunt în responsabilitatea municipalităţilor.

Maria Papapetru împărtăşeşte această viziune ortodoxă. "Sunt de acord cu Biserica în faptul că nu trebuie să existe o slujbă funerară pentru cei care aleg incinerarea, deoarece cel care decide să se lase incinerat nu acceptă nici restul învăţăturii Bisericii. De aceea, nici nu va cere slujbă", a fost de părere aceasta la ieşirea din biserica Sfântul Dimitrie din Atena.

Preotul Dimitriu reprezintă curentul majoritar din Biserică, dar există şi cei care gândesc altfel. "Este o atitudine indicativă a spiritului provincial al Bisericii elene, fără nicio justificare teologică", susţine Andreas Aryirópulos, teolog şi profesor de religie.

Patriarhia Constantinopolului, cea mai înaltă instanţă a Bisericii ortodoxe, nu numai că acceptă incinerarea, ci chiar a modificat uşor slujba funerară pentru a include persoanele care au optat pentru aceasta, explică profesorul menţionat.

"Nimeni nu-l poate acuza pe Patriarh ca eretic", consideră Aryirópulos şi adaugă că în toată Europa, cu excepţia Greciei, ortodocşii pot alege între îngropare şi incinerare.

Odiseea primului incinerator a durat 23 de ani

De fapt, deşi regulile sunt stricte, iar Biserica nu acceptă nici incinerarea, nici îngroparea urnelor funerare în cimitire, nici slujbele pentru cei incineraţi, scurta experienţă care există până în prezent a demonstrat că mulţi clerici omit acest precept.

O spune Andonis Alakiotis, fondatorul Societăţii Elene de Incinerare, o asociaţie care timp de 23 de ani a dus, cu răbdare şi perseverenţă, o campanie pentru legalizarea în Grecia a creării de crematorii. Deşi lupta sa era pentru ca acestea să fie publice, Alakiotis se simte mândru că cel puţin s-a putut inaugura un crematoriu privat, notează EFE.

Asociaţia sa s-a născut în 1996 plecând de la o experienţă personală. Un cunoscut pictor le-a spus lui şi altor prieteni că, în ziua când va muri, i-ar plăcea să îl incinereze în Grecia, şi nu în Bulgaria, ţara la care recurgeau majoritatea persoanelor care optau pentru această variantă.

Din nefericire, pictorul a murit în 2004 fără ca dorinţa sa să poată fi îndeplinită. A fost nevoie de alţi 15 ani. "Încă nu-mi vine să cred. Vin aici în fiecare zi să mă conving că este adevărat", a explicat Alakiotis.

Prohibiţia bisericii nu scade interesul pentru incinerări

În primele două luni de funcţionare a centrului de la Ritsona s-au realizat deja 260 de incinerări, o cifră relativ ridicată dacă se ţine cont de toate obstacolele pe care trebuie să le depăşească cei interesaţi. Grecia este o ţară foarte credincioasă şi luarea unei decizii contra Bisericii nu este un lucru uşor pentru multe familii, oricât de mult ar agrea ideea incinerării.

"Cunosc persoane care doreau să fie incinerate, dar ale căror rude nu le-au respectat voinţa, de teama de a nu fi stigmatizate", mai arată Alakiotis.

El este încrezător că funcţionarea centrului de la Ritsona va contribui la creşterea numărului de incinerări. Pentru a fi rentabil, este nevoie de cel puţin 1.200 pe an. Riscurile afacerii private, conchide EFE. AGERPRES/(AS - autor: Vicenţiu Purcărea, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)