Militanţi pentru drepturile omului din Malta şi din întreaga lume marchează miercuri doi ani de la asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, caz care a tras un semnal de alarmă asupra faptului că vendetele politice şi criminalitatea organizată devin fenomene tot mai periculoase şi greu de controlat în Europa, transmite dpa.

În Malta, activiştii se vor strânge la ora locală 15:00 (13:00 GMT) la locul unde în urmă cu doi ani a fost ucisă jurnalista de investigaţii. De asemenea, în capitala malteză La Valletta va avea loc o slujbă de comemorare la ora locală 18:00 (16:00 GMT).

În semn de respect faţă de această aniversare tristă, parlamentarii maltezi au convenit să nu se întrunească miercuri.

Comemorări în onoarea jurnalistei malteze vor avea loc, de asemenea, în mai multe oraşe europene, printre care Bruxelles, Praga şi Londra.

Daphne Caruana Galizia a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Trei bărbaţi au fost puşi sub acuzare pentru plasarea bombei, dar ''creierul'' atacului a rămas necunoscut.

Un raport publicat marţi de organizaţia Reporteri Fără Frontiere (RSF) atrage atenţia că deteriorarea libertăţii presei în Malta trebuie să facă obiectul unei anchete independente.

Raportul, elaborat cu sprijinul site-ului de ştiri The Shift News, acuză guvernul maltez de eşecuri ''sistemice'' privind libertatea presei şi de lipsa voinţei politice pentru a acţiona decisiv pentru aducerea în faţa justiţiei a celor aflaţi în spatele asasinării jurnalistei Daphne Caruana Galizia.

Premierul maltez Joseph Muscat s-a întâlnit marţi după-amiază cu o delegaţie a RSF, la câteva ore după publicarea raportului. Într-o declaraţie, guvernul maltez a menţionat că întâlnirea a ''fost o ocazie pentru o discuţie deschisă şi un bun schimb de opinii''.

Pe popularul său blog, intitulat Running Commentary, Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni şi alţi oficiali maltezi de fapte de corupţie, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuşi premierul maltez a devenit ţinta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume apare în scandalul Panama Papers, Egrant Inc., era deţinută de soţia premierului, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele preşedintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înfiinţate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului Panama Papers.

O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparţinând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalităţi. Documentele, regrupate sub denumirea de Panama Papers, au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama.

Potrivit Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ), ce a reunit pentru această activitate 370 de jurnalişti din peste 70 de ţări, mai mult de 214.000 de entităţi offshore au fost implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)