România a închis definitiv două dintre cele trei centrale de mare ardere pentru care a fost trimisă în judecată şi, tocmai de aceea, este ciudat modul în care a acţionat Comisia Europeană (CE), a afirmat, vineri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

"Este vorba despre o trimitere în judecată pe un caz de infringement pe cele trei instalaţii de mare ardere - Centrala Govora şi cele două centrale de la Deva. Din cele trei instalaţii de ardere două sunt închise definitiv de România. Tocmai de aceea este ciudat modul în care s-a acţionat ieri (joi, 2 decembrie 2021, n.r.), pentru că cele două centrale sunt închise definitiv. Oamenii au fost disponibilizaţi, s-au plătit salarii compensatorii. Într-adevăr, în cazul Govora este o problemă specială, pentru că o mare parte din oraş este în continuare conectată la sistemul de încălzire centralizat. Zeci de mii de familii primesc, iarnă de iarnă, căldură din această centrală. Tocmai de aceea, Consiliul Judeţean în calitate de proprietar al acelei centrale nu a închis, neavând fonduri de modernizare în ultimii ani. Am avut o perioadă de tranziţie până în 2013, ce nu a fost respectată. Nu au fost făcute modernizările care trebuiau să fie puse în practică şi Comisia Europeană a decis trimiterea în judecată a României. În cele două cazuri de centrale închise definitiv nu sunt probleme. În al treilea caz vom încerca să explicăm Comisiei că acolo retehnologizarea trebuie făcute cu condiţia ca acele persoane să nu rămână fără căldură pe timpul iernii", a declarat Tanczos, la Digi24.

Comisia Europeană a decis, joi, să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale şi neîndeplinirea obligaţiei de a adopta un program de control al poluării atmosferice, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Potrivit Executivului comunitar, în primul caz, România nu a asigurat funcţionarea a trei instalaţii industriale cu deţinerea unei autorizaţii valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea.

Totodată, în al doilea caz, România nu şi-a adoptat primul program naţional de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici ("Directiva PNE").

Înainte de a trimite România în faţa Curţii pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Comisia a adresat ţării noastre o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019 şi un aviz motivat în iulie 2020.

De asemenea, în al doilea caz, forul european a mai transmis României o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020, precum şi un aviz motivat în octombrie 2020. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)