Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) va achiziţiona un sistem informatic în care orice persoană fizică sau instituţie vor putea încărca fotografii sau documente localizate GIS legate de specia urs, iar în felul acesta cei interesaţi vor putea interoga o bază de date naţională cu zonele frecventate de urşi, a anunţat, marţi, ministrul de resort, Barna Tanczos.

"Vom achiziţiona un sistem informatic, o aplicaţie în care orice persoană fizică sau instituţie să poată să încarce poze, documente localizate GIS, orice eveniment localizat GIS care este legat de specia urs. În felul acesta, atât turiştii cât şi fermierii, instituţiile publice şi persoanele interesate vor putea interoga o bază de date naţională şi vor putea vedea dacă anumite zone sunt frecventate sau nu de urşi", a spus ministrul Mediului într-o conferinţă de presă.

El a subliniat că situaţia de la Ojdula a grăbit câteva procese din minister, în condiţiile în care au fost constatate o serie de probleme legate de gestionarea populaţiei de urs din România, subliniind că se caută soluţii pentru rezolvarea acestora.

 



"Noi, la începutul anului, am demarat o analiză minuţioasă a fenomenului şi a reglementărilor care sunt astăzi în vigoare şi grăbim acest proces. Dincolo de anunţul pe care l-am publicat şi încercarea de a contracta servicii de specialitate pentru estimarea populaţiei de urs brun din România, unde avem două încercări: primul contract pe care vrem să îl semnăm este pentru estimarea standard, iar al doilea contract, cu fonduri europene, pe estimări pe bază de mostre ADN, dincolo de aceste aspecte, am încercat să strângem informaţii despre fenomen şi să le centralizăm. Am constatat lipsa centralizării datelor la nivelul ministerului. Sunt diverse studii realizate de oameni de ştiinţă, dar nu există o evidenţă clară structurată a populaţiei de urs, a estimărilor şi o conectare a acestor evenimente între ele. Nu există monitorizarea şi evaluarea populaţiei, iar evaluarea populaţiei nu este încărcată într-un sistem GIS, chiar dacă se fac la anumite asociaţii de vânătoare nu ştim unde sunt populaţiile mari şi populaţiile mici, iar evenimentele nu sunt localizate. Nu ştim care sunt zonele, satele, unde sunt cele mai mari probleme, unde sunt zonele cu cele mai multe atacuri, nu ştim unde au fost cele mai multe decese cauzate de atacuri, nu avem o hartă de risc. În anumite zone constatăm existenţa unui risc real, dar aceste hărţi nu sunt făcute", a explicat Tanczos.

Şeful de la Mediu a precizat că există o problemă legată de "cotele de intervenţie şi prevenţie care au fost deturnate pentru alt scop", menţionând soluţiile şi măsurile luate în astfel de situaţii, după cazul uciderii ursului de la Ojdula. El a mai spus că este nevoie de o platformă de comunicare instituţionalizată la nivelul ministerului care să faciliteze relaţia între ONG-uri şi asociaţiile de vânătoare, care sunt gestionarii fondului cinegetic.

"A treia problemă este una generalizată în ultimii anii: este eterna dispută între managerii fondurilor de vânătoare şi ONG-uri. Ambele tabere, în principiu, cu intenţii bune. După crearea ANANP (Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, n.r.) şi pierderea custodiei ariilor protejate de către anumite ONG-uri, această problemă s-a acutizat şi nu există o platformă de comunicare între ONG-urile de bună intenţie, care vor să depună un efort suplimentar şi benevol pentru protejarea florei şi faunei sălbatice şi Asociaţiile de vânătoare - gestionarii fondului cinegetic. Timp de sute de ani, cei care s-au ocupat de gestionarea fondului cinegetic au fost vânătorii. Tot ce avem în ţară li se datorează, ce nu avem în ţară tot vina lor ar trebui să fie, dar nu e cazul României. Am văzut că în foarte multe state membre din UE această populaţie superbă de carnivori a dispărut şi ceea ce avem noi astăzi se datorează în mare măsură modului corect în care timp de sute de ani fauna sălbatică a fost gestionată de vânători. Dar, inclusiv vânătorii trebuie să înţeleagă că lumea se schimbă, că sunt din ce în ce mai multe persoane care vor să facă ceva pentru natură şi atunci este nevoie de o platformă de comunicare instituţionalizată, la nivelul ministerului, unde cele două tabere să se întâlnească, unde să discutam soluţii împreună pentru urs, râs, cerb, lup, pentru specii de interes cinegetic sau fără interes cinegetic sau specii protejate sau neprotejate", a subliniat oficialul MMAP.

În opinia sa, o a patra problemă "extrem de apăsătoare" este reprezentată de costurile de administrare a habitatelor naturale şi de modul în care speciile strict protejate sunt administrate. " În România a existat vânătoare la aceste specii strict protejate până în 2016. Din 2016 nu mai există vânătoare, dar până în 2016 acest lucru a însemnat o sursă de venit pentru asociaţiile de vânătoare. De atunci, în ultimii 5 ani, această sursă a dispărut. Pentru a nu mai împinge Asociaţiile de Vânătoare în găsirea unor soluţii mai mult sau mai puţin etice, mai mult sau mai puţin corecte, legale, este nevoie de o nouă abordare. În cazul acestor specii strict protejate, patrularea, estimarea populaţiei, hrănirea acestor specii, intervenţia în cazul acestora trebuie finanţată cumva, pentru că în caz contrar vom pierde paza şi protecţia acestor habitate naturale. Aici ministerul va trebui să găsească o soluţie şi serviciile publice oferite practic în cazul speciilor strict protejate trebuie cumva remunerate", a transmis Barna Tanczos.

El a afirmat că va căuta parteneri la nivelul statelor membre pentru rezolvarea acestei probleme, solicitând totodată şi sprijinul Comisiei Europene în condiţiile în care "România gestionează cea mai frumoasă şi cea mai numeroasă populaţie de urs brun din Europa".

"Vom continua demersurile la nivelul statelor membre şi vom căuta să găsim parteneri pentru rezolvarea acestei probleme. Vom solicita inclusiv sprijinul Comisiei Europene pentru că, fără doar şi poate, România gestionează cea mai frumoasă şi cea mai numeroasă populaţie de urs brun din Europa. Am comparat cifrele noastre cu cifrele altor state şi nu există termen de comparaţie: suntem ţara cu cea mai mare şi valoroasă populaţie de urs brun, motiv pentru care această abordare şi din partea statelor membre trebuie să fie una specială", a arătat el.

Potrivit sursei citate, în ultimii 5 ani în România au fost 4.970 de dosare de pagube cauzate de ursul brun, din 2017 şi până în prezent fiind plătite despăgubiri de peste 15,366 milioane de lei pentru pagubele produse de urşi.

"Au fost plătite despăgubiri de peste 5 milioane de lei doar anul trecut. Din 2017 şi până acum sunt 15,366 milioane de lei plătite pentru aceste pagube, dar aceste plăţi vin în valuri, un an-doi ani nu se plătesc după aceea vine o sumă importantă, iar aceste aspecte trebuie clarificate şi trebuie o predictibilitate pentru fermieri şi pentru cei care au suferit pagube. În acelaşi timp vom începe un dialog cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi cu Ministerul Sănătăţii, astfel încât evidenţele pentru persoanele atacate, rănite sau ucise, această statistică să fie actualizată în mod curent. Din 2004 avem 196 de incidente şi sunt zeci de persoane decedate în urma acestor atacuri. Avem şi ucideri accidentale ale unor exemplare de urs, iar acestea cresc de la an la an. Şi aceste fenomene trebuie urmărite şi analizate, iar ministerul trebuie să ia măsuri pentru a gestiona această problemă", a concluzionat ministrul Mediului. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, imagine: Catalin Soci, editor video: Sergiu Olteanu, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.