Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Într-un an atipic, aflat sub semnul pandemiei de COVID-19, subiectul legat de mediul înconjurător a devenit unul şi mai important. Calitatea aerului, nivelul de poluare, protecţia pădurilor sunt doar câteva dintre elementele care au început să intereseze din ce în ce mai mult populaţia globului, în general, şi cea din România, în principal.
În acest context, activitatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor s-a axat pe aceste teme de interes, dar şi pe lansarea de programe menite să reducă, atât cantităţile de deşeuri de pe piaţă, cât şi poluarea în zonele rezidenţiale şi nu numai.

Tăierile ilegale de păduri, mereu în actualitate
Pe domeniul pădurilor, s-a bătut monedă extrem de mult pe ceea ce înseamnă tăierile ilegale de material lemnos, pe lansarea noului SUMAL 2.0 şi pe problemele cu care se confruntă personalul silvic.

 


Foto: (c) GEORGE CALIN /AGERPRES FOTO


La jumătatea lunii ianuarie a acestui an, fostul ministru al Mediului Costel Alexe face un pas în teren şi ajunge în Pădurea Băneasa, unde Corpul de control verifică legalitatea tăierilor de copaci semnalate în acel areal. Din datele comunicate de oficiali, din cele 1.343 de hectare cât are Pădurea Băneasa, 63% reprezentau proprietate privată, iar restul aparţinea statului.

 


Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO


La momentul vizitei din zona respectivă, Alexe anunţă transformarea Pădurii Băneasa în "pădure parc", lucru considerat de reprezentanţii Fordaq - Comunitatea Forestierilor din România şi cei ai Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România - Nostra Silva drept "o presiune a interesului imobiliar în zonă". Forestierii susţin că, în luna octombrie 2019, transformarea unei părţi din Pădurea Băneasa în "pădure-parc", solicitată de Primăria Capitalei în baza Legii 220/2018, va conduce la "defrişări şi afectarea gravă a pădurii", aşa cum acuza ONG-ul Ecocivica.

Comisia Europeană (CE) a trimis României, pe data de 12 februarie, o scrisoare de punere în întârziere şi îndeamnă ţara să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă şi să introducă pe piaţa UE produse obţinute din buşteni recoltaţi în mod ilegal, informează un comunicat al Executivului comunitar. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Pe fondul acestor evenimente, proprietarii de păduri din România au cerut demisia ministrului Mediului şi l-au acuzat că dezinformează Comisia Europeană, "prin răspândirea de informaţii false". Aceştia sunt de părere că informaţiile transmise în spaţiul public de fostul şef de la Mediu, conform cărora aplicaţia Inspectorul Pădurii nu funcţionează sau că sistemul SUMAL nu este operaţionalizat, sunt false.

La vremea respectivă, Comisia Europeană "se arăta agasată" de contradicţia dintre datele "oficiale" furnizate de statul român privind amploarea tăierilor ilegale. Astfel, Raportul Curţii de Conturi aminteşte de 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal, în perioada 1991-2011, deci 4 milioane mc/an, în timp ce, în 2015, s-a vehiculat cifra de 8,6 milioane mc/an tăieri ilegale, tot ca rezultat al IFN Ciclul II, adică o medie 2008-2015. Reprezentanţii forestierilor au susţinut că, deşi Costel Alexe şi-a asumat un volum de tăieri ilegale de lemn de 20,6 milioane mc /an, în realitate IFN nu poate estima decât medii, în acest caz o medie a anilor 2008 - 2018.

În februarie, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lansează campania "O pădure cât o ţară!", prin care se propunea plantarea a mai mult de 50 de milioane de puieţi din cele peste 1.100 de pepiniere ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi sute de pepiniere ale ocoalelor silvice private. La scurt timp după anunţarea campaniei naţionale de împădurire, România intră într-un lockdown prelungit, cauzat de pandemia de coronavirus. Acţiunile de plantare anunţate sunt, astfel, efectuate de specialiştii din domeniu, cu ajutorul voluntarilor, dar fără participarea publicului larg.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Campania naţională de împădurire, aflată sub Înaltul patronaj al Preşedinţiei României, a cuprins două sesiuni de plantare (în primăvara şi toamna acestui an) derulate în judeţele: Maramureş, Cluj, Suceava, Braşov, Sibiu, Harghita, Bistriţa, Argeş, Vâlcea, Tulcea, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Dolj, Brăila şi Vaslui.

În cadrul celor două sesiuni, principalele specii plantate au fost răşinoasele, molidul fiind pe primul loc, iar în zonele de deal păduri un amestec, cu următoarele specii dominante: gorun, paltin şi frasin. Totodată, campania de toamnă a fost derulată în mod special în sudul ţării, principalele specii plantate fiind cele de stejar, plop, salcie, frasin şi arţar.

Codul Silvic şi SUMAL 2.0, în haine noi
Parlamentul României aprobă, pe 18 august, cu unanimitate de voturi, noile modificări la Codul Silvic, iar amendamentele din acest document pe care ministerul de resort le susţine sunt: furtul de arbori va intra direct sub incidenţă penală, indiferent de prejudiciu; camioanele sau tirurile cu care sunt transportaţi arborii tăiaţi ilegal vor putea fi confiscate; tăierile la ras vor fi interzise în rezervaţiile naturale; avizul de transport va deveni obligatoriu şi pentru: rumeguş, biomasă, coaja arborilor şi orice rest de lemn; lemnul va fi comercializat ca lemn fasonat; sumele destinate pazei suprafeţelor de pădure sub 30 de hectare vor creşte cu peste 30%; evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate va deveni obligatorie; accesul la terenurile agricole va fi permis proprietarilor şi din drumurile forestiere; accesul cetăţenilor în pădure va fi permis pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


În replică, WWF România, alături de 17 organizaţii de mediu şi asociaţii din sectorul forestier, solicită autorităţilor, prin intermediul unei scrisori deschise, să emită o Ordonanţă de Urgenţă care să corecteze prevederile Codului Silvic şi să pornească o reformă reală a întregului sector.

În ceea ce priveşte Sistemul Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos - SUMAL, autorităţile competente anunţă că acesta va deveni operaţional până cel târziu în luna iulie 2021. Totuşi, cel care l-a urmat în funcţie pe Costel Alexe, fostul secretar de stat din Ministerul Mediului Mircea Fechet, a declarat, la finele lunii octombrie, că SUMAL 2.0 va deveni operaţional începând cu data de 1 noiembrie 2020, iar cei peste 100.000 de utilizatori, dintre care mai mult de jumătate noi, vor putea să înceapă să opereze în acest sistem informatic, în paralel cu versiunea veche.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Anunţul a venit după ce Guvernul României a decis, în şedinţa din 28 octombrie, la propunerea ministerului de resort, acordarea unei perioade de graţie tuturor noilor utilizatori ai SUMAL 2.0 de a se familiariza cu noul sistem, prin extinderea obligativităţii utilizării vechii versiuni a sistemului până la data de 30 ianuarie 2021. Până la această dată, cele două sisteme vor funcţiona în paralel, iar utilizatorii sunt obligaţi să le folosească concomitent. După acest termen, urmărirea trasabilităţii se va realiza exclusiv prin noul SUMAL.

Noua versiune a SUMAL aduce inovaţii care ajută, pe de o parte, munca de combatere a tăierilor ilegale şi, totodată, simplifică enorm munca lucrătorilor silvici din teren. Astfel, se va putea urmări, în timp real, prin coordonate GPS, orice transport de masă lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare, devenind astfel foarte dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu acelaşi aviz. SUMAL 2.0 obligă şi la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum şi însemnarea, în pădure, a parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS înainte de a se face tăierea. O altă particularitate a sistemului este aceea că se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din ţară. În plus, cantităţile de aici vor fi actualizate automat de sistem.

SUMAL 2.0 nu va mai permite realizarea transportului dublu pe acelaşi aviz şi nici evitarea voită a înregistrării în sistem prin realizarea de transporturi multiple cu cantităţi reduse. În acest caz, transportatorii de volume mici, pentru care nu este necesar avizul de însoţire, nu vor mai avea voie să transporte, în total, mai mult de 20 mc pe an, dacă nu sunt înregistraţi în noul SUMAL ca transportatori profesionişti. Sistemul are acum capacitatea de a depista şi bloca automat astfel de practici.

Calitatea aerului - subiectul cu cântec; sistemul "Garanţie-Returnare", pasul spre reciclare sănătoasă
Pe calitatea aerului, scandalurile şi schimburile de replici dintre conducerea Ministerului Mediului şi Primăria Municipiului Bucureşti au fost la ordinea zilei, fiecare dintre părţi susţinându-ţi punctele de vedere cu acuzaţii mai mult sau mai puţin voalate. Totul a plecat de la neaplicarea Planului privind calitatea aerului în Bucureşti, lucru care va atrage după sine declanşarea procedurii de infringement la adresa României din partea Comisiei Europene.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Fostul primar general al Capitalei Gabriela Firea a susţinut că a luat măsuri privind îmbunătăţirea calităţii aerului în oraş, dar şi că "nu se poate recupera în 36 de luni ce nu s-a făcut în zeci de ani". PMB a precizat că a luat, în ultimii trei ani, o serie de măsuri cu rezultate concrete pentru combaterea poluării din Bucureşti, printre care se menţionează vinieta Oxigen. Primăria aminteşte şi faptul că parcul auto al STB a crescut, în ultimii trei ani, şi că municipalitatea şi-a asumat achiziţionarea a 830 de noi mijloace de transport STB, pentru care au fost alocate 474 de milioane de euro din bugetul local şi din fonduri nerambursabile.

În urma unor controale demarate de Garda Naţională de Mediu (GNM), Primăria Capitalei şi primăriile de sector primesc, în primăvară, amenzi semnificative pentru neimplementarea măsurilor asumate pentru a reduce poluarea aerului.

Pe data de 30 aprilie 2020, România este condamnată la Curtea Europeană de Justiţie pentru poluarea cu PM 10 din municipiul Bucureşti. Forul european a arătat că România nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC şi a demarat o nouă procedură de infringement, întrucât autorităţile nu au transmis până la data de 1 aprilie 2019 programele naţionale de control al poluării atmosferice.

Pentru a contrabalansa cumva situaţia dificilă a României pe segmentul poluării, ministerul de resort anunţă un proiect de extindere a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului în 17 oraşe, cu o investiţie de 81 de milioane de lei. Astfel, cele 17 noi staţii din cele 60 ce vor fi finanţate prin fonduri europene, urmează să fie amplasate în judeţele: Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Harghita, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vaslui şi Vrancea. Conducerea Ministerului Mediului precizează că operaţionalizarea şi implementarea proiectului va avea loc până în anul 2023, însă în următorii trei ani va exista un sistem-pilot instalat în trei oraşe.

 


Foto: (c) LUCIAN TUDOSE /AGERPRES FOTO


Conform datelor oficiale, în acest moment, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) cuprinde 148 de staţii în funcţiune la nivel naţional, din care opt puncte amplasate în Bucureşti, în zonele: Cercul Militar Naţional, Lacul Morii, Titan, Baloteşti, Măgurele, Bucur Obor, Drumul Taberei şi Berceni.

La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Mediului, Mircea Fechet afirmă că achiziţionarea de noi staţii de monitorizare a calităţii aerului va avea loc "în săptămâni", după publicarea în SEAP anunţul de achiziţie publică pentru aceste echipamente.

Un alt subiect de interes pentru care autorităţile au demarat deja o serie de proceduri este cel legat de managementul deşeurilor. În acest sens, şeful de la Mediu declara, în noiembrie, într-o conferinţă de presă, că Hotârârea de Guvern privind implementarea sistemului "Garanţie - Returnare" va fi publicată în Monitorul Oficial cel târziu până la data de 1 ianuarie 2021, iar în prima jumătate a anului viitor va fi desemnat administratorul unic de sistem. Fechet a menţionat că ambalajele incluse în noul sistem vor avea elemente de identificare specifice.

 


Foto: ELENA STANCIU / AGERPRES FOTO


Ţinta României este ca, în următorii trei ani, să ajungă la un grad de colectare de minimum 90% de deşeuri de ambalaje de băuturi. Prin sistemul "Garanţie - Returnare" cetăţenii care vor aduce la orice magazin din România un ambalaj PET sau doză de aluminiu vor primi înapoi o garanţie în valoare de 50 de bani, fără a se prezenta vreun bon fiscal sau alte documente.

Datele Eurostat arată că, în România, rata de reciclare a deşeurilor municipale a fost de 11%, în 2018, în scădere faţă de 2017. În alte state, implementarea sistemului "Garanţie - Returnare" a condus la atingerea unor rate de colectare a deşeurilor de ambalaje chiar şi de peste 90%.

Bugete generoase pentru programele de tip "Rabla"
Şi în 2020, programele guvernamentale derulate prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au continuat să reprezinte interes pentru populaţie. O nouă ediţie a celui mai longeviv dintre aceste programe, "Rabla", a fost lansată în luna martie, într-un eveniment organizat la Uzina Ford de la Craiova. Prin "Rabla 2020", românii au putut cumpăra şi motociclete, în timp ce o altă noutate se referea la faptul că persoanele care urmau să achiziţioneze un autovehicul electric nu vor putea vinde bunul pentru o perioadă de cel puţin un an.

 

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

În acest an, Programul "Rabla Clasic" a beneficiat de un buget în valoare de 405 milioane de lei, cel mai mare de la implementarea programului. Totodată, pentru "Rabla Plus" a fost alocat suma de 140 de milioane de lei, buget ce este suplimentat cu 60 de milioane de lei, la finele lunii august. Din datele prezentate în noiembrie de ministrul Mircea Fechet reiese faptul că peste 4.000 de maşini electrice fuseseră deja rezervate în acest an prin Programul "Rabla Plus"

Acelaşi oficial anunţa că Programul ''Rabla pentru electrocasnice'' va demara pe 15 decembrie şi că vor fi finanţate nouă categorii de produse, printre care şi laptopuri şi tablete. Numai că lansarea s-a lăsat aşteptată de către cei 100.000 de români ce ar fi putut beneficia de voucherele în valoare totală de 40 de milioane de lei. Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a argumentat decizia de amânare a programului respectiv, invocând probleme ce ţin securitatea cibernetică a aplicaţiei în care persoanele fizice ar fi trebuit să aplice pentru a intra în posesia tichetelor valorice.

 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Pe fondul acestui impas, ministrul Mediului a solicitat şefului Guvernului să-l demită pe Dan-Cătălin Vatamanu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), ca urmare a eşecului sesiunii din acest an a programului respectiv.

Un alt program aşteptat şi reluat în 2020 a fost "Casa Verde", redenumit "Casa Verde Fotovoltaice".

La începutul lunii iunie, fostul ministru Costel Alexe preciza că toate cele 26.000 de cereri depuse au fost analizate de Administraţia Fondului de Mediu (AFM).
Pe de altă parte, activiştii Greenpeace România avertizau asupra faptului că AFM nu a decontat nicio lucrare în acest program. Conform organizaţiei de mediu, peste 13.000 de cetăţeni ar trebui să primească finanţare din partea AFM pentru a-şi monta un sistem fotovoltaic şi a deveni prosumatori, respectiv cetăţeni care îşi produc singuri şi curat energia. Ghidul de finanţare prevede că montajul se face doar de instalatori validaţi de AFM, aceste firme acoperind cheltuielile, respectiv 90% din proiect, în limita sumei de 20.000 lei, pentru un sistem de minim 3 kW, până la momentul decontării. Mai mult, reprezentanţii Greenpeace România precizează că AFM a "uitat" să relanseze Programul "Casa Verde Fotovoltaice", îmbunătăţit, în octombrie.

 


Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO


În replică, oficialii Administraţiei au susţinut că sesizarea ONG-ului de mediu este nejustificată şi că reprezentanţii acesteia vehiculează informaţii false cu privire la stadiul semnării contractelor aprobate. În acelaşi timp, AFM preciza că s-a început, deja, distribuirea contractelor de finanţare semnate către beneficiari.

Programul Naţional "Casa Verde Fotovoltaice" prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională şi asigură o finanţare de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 de lei.

Bugetul alocat acestui program a fost de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei, de la Administraţia Fondului pentru Mediu. Prin acest program se estima că 27.000 de cetăţeni puteau deveni prosumatori.

AFM a suspendat prima sesiune de înscrieri în program pe data de 10 septembrie 2019, acuzând o fraudă informatică în program şi a comunicat apoi că pentru următoarea sesiune de înscrieri, desfăşurată începând cu 6 noiembrie 2019, nu este necesară obţinerea de cetăţeni de noi documente. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.